“Kim Dotcom va putea fi extrădat din Noua Zeelandă în Statele Unite”, scrie Le Monde.
“Un judecător din Noua Zeelandă a decis că fondatorul platformei de descărcare de pe internet Megaupload, Kim Dotcom, poate fi extrădat în Statele Unite, unde este acuzat de fraudă, spălare de bani şi înşelătorie, pentru că a fost arhitectul pirateriei on-line. După un proces care a durat 9 săptămâni, judecătorul Nevin Dawson a apreciat că există dovezi "copleşitoare" contra lui Kim Dotcom, care de 4 ani încearcă să evite trimiterea în Statele Unite. La sosirea în faţa unui tribunal din Auckland pentru a asculta decizia, germanul în vârstă de 41 de ani, pe numele său real Kim Schmitz, s-a adresat presei: "Este Crăciunul. Să vedem ce are Moş Crăciun în sacul lui". El anunţase anterior că va ataca orice decizie care va fi împotriva demersului său. Ministrul neozeelandez al justiţiei, Amy Adams, care urmează să dea undă verde oricărei măsuri de extrădare, a declarat că aşteaptă să vadă dacă persoana interesată va face apel la această hotărâre”, mai citim în Le Monde.
“Extrădarea lui Kim Dotcom în SUA, decisă de un judecător din Noua Zeelandă”, titrează The Guardian, în pagina electronică.
“Un judecător din Noua Zeelandă a decis că fondatorul platformei de descărcare de pe internet Megaupload, Kim Dotcom, poate fi extrădat în Statele Unite. Acesta este acuzat de fraudă, spălare de bani şi înşelătorie, fiind suspectat că este arhitectul pirateriei on-line. Decizia, care poate fi atacată în apel, vine la 4 ani după ce în ianuarie 2011 poliţia neozeelandeză a efectuat un spectaculos raid matinal la luxoasa reşedinţă a lui Kim Dotcom. Departamentul american al Justiţiei şi FBI îl acuză pe Kim Dotcom, pe numele său adevărat Kim Schmitz că a pus la cale pirateria on-line la scară mare pe Megaupload.com, emblematica platformă de descărcare pe internet, închisă de justiţia americană. Kim Dorcom şi trei foşti angajaţi ai Megaupload – Finn Batato, Mathias Ortmann şi Bram van der Kolk – sunt acuzaţi că au provocat pagube de peste 500 de milioane de dolari industriei cinematografiei şi muzicii, prin încălcarea drepturilor de autor, şi că au obţinut beneficii în valoare de 175 de milioane de dolari. Căutat pentru fraudă, înşelătorie şi spălare de bani, Kim Dotcom neagă orice infracţiune şi se prezintă ca un întreprinzător al internetului. În cazul extrădării în Statele Unite, Kim Dotcom riscă 20 de ani de închisoare.”
“SUA anunţă că un hacker a furat ID-uri și script-uri de la celebrităti”, scrie The New York Times.
„Alonzo Knowles a fost acuzat de încălcarea cu rea credinţă a drepturilor de autor și furt de identitate, după ce procurorii spun că a spart conturi de email a mai multor celebrităţi, a sustras scripturi, informații cu caracter personal și cel puțin un videoclip sexual explicit.”
„Noul curs al legii: Conservatorii polonezi riscă să blocheze activitatea Curţii Constituţionale”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.
„Partidul Conservator polonez, condus de Jaroslaw Kaczynski, a votat marţi noaptea o lege privind Tribunalul Constituţional pe care îl vede ca un obstacol pentru reformele sale şi încearcă să îi paralizeze activitatea, potrivit Curţii Supreme, opoziţiei liberale şi unor numeroşi jurişti. Nou episod al luptei dintre Tribunalul Constituţional, cu atribuţii în a se pronunţa asupra conformităţii legilor şi partidul Lege şi Justiţie – PiS, la putere din Octombrie, această lege a fost aprobată de 235 de deputaţi, contra 181 şi patru abţineri. Textul, dezbătut în viteză, introduce, printre altele, regula unei majorităţi calificate de două treimi pentru verdictele Tribunalului, obligat să reunească pentru a se pronunţa în cazuri de mare importanţă 13 judecători din totalul de 15 ai acestei curţi, faţă de nouă înainte. Or, PiS a numit deja cinci judecători din partea sa, urmând o procedură controversată, situaţie ce îi va permite să blocheze cu uşurinţă avizele defavorabile ale Tribunalului. Acţiunea sa a provocat un val de critici din partea opoziţiei, mass-media şi a unor personalităţi din străinătate, cum este preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. Acesta din urmă ca comparat situaţia "dramatică" din Polonia cu o "lovitură de stat", spre marea nemulţumire a guvernului de la Varşovia. În plus, textul introduce termene obligatorii de trei până la şase luni între depunerea unei sesizări şi verdictul Tribunalului Constituţional, faţă de 14 zile până în prezent, ceea ce "anunţă iminente potenţiale întârzieri şi, de fapt, paralizia" Tribunalului, este de părere Curtea Supremă.”
„Armata irakiană, în ofensivă pentru recuperarea unui oraş aflat în mâinile Statului Islamic”, citim în The Wall Street Journal.
“Forţele irakiene au intrat marţi în centrul oraşului Ramadi, aflat din luna mai sub controlul grupării Stat Islamic, a indicat un înalt responsabil irakian din domeniul securităţii. ''Am intrat în Ramadi pe mai multe fronturi şi am început debarasarea de islamşiti a cartierelor rezidenţiale'', a declarat Sabah al-Noman, purtător de cuvânt al serviciilor irakiene de luptă antiteroristă. Acesta a precizat că operaţiunea va dura 72 de ore. Ramadi, situat la circa o sută de km vest de Bagdad şi centru administrativ al provinciei Al-Anbar, a fost cucerit în mai 2015 de către Statul Islamic, ceea ce a reprezentat o înfrângere usturătoare pentru armata irakiană.”
“Peste 1 milion de migranţi au venit în Europa în 2015”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“Numărul migranţilor care au pătruns anul acesta în Europa – pe uscat şi pe mare – a depăşit pragul de un milion, anunţă Organizaţia Internaţională pentru Migraţii OIM. Este vorba de patru ori mai mulţi migranţi decât au sosit pe bătrânul continent anul trecut. Cea mai mare parte a migranţilor a ajuns în Europa pe mare – peste 800.000 de persoane au traversat marea din Turcia în Grecia. Cei mai mulţi dintre migranţi sunt originari din Siria, Irak şi Afganistan. În total, 3.695 de migranţi s-au înecat anul acesta sau sunt daţi dispăruţi. În faţa acestui aflux de migranţi, unele state UE au construit garduri şi au introdus controale la frontieră – în pofida faptului că fac parte din spaţiul de liberă circulaţie Schengen. UE a convenit săptămâna trecută să suplimenteze numărul membrilor Agenţiei pentru protecţia frontierelor externe – Frontex – în Grecia, o ţară considerată un punct de intrare-cheie. După ce sosesc în Grecia, numeroşi migranţi încearcă să plece spre nord, către statele din Balcani, însă Macedonia refuză, în prezent, să le permită celor care nu provin dintr-o zonă aflată în război să treacă frontiera, din Grecia. Numărul persoanelor nevoite la nivel mondial să-şi părăsească locuinţele urmează – tot anul acesta – să depăşescă mult un prag de 60 de milioane.”