“Petrolul coboară din nou spre cotaţia de 40 de dolari barilul. Potrivit datelor, petrolul WTI Crude din Statele Unite a pierdut marţi dimineaţă 3,71%, ajungând la 44,14 de dolari barilul, de la 46,05 dolari pe baril, cât fusese ultima închidere. Prezenta scădere este cea mai mare mare de la prăbuşirea de acum 2 săptămâni, când petrolul a ajuns la 37,75 de dolari barilul. La Londra, preţul petrolului Brent a ajuns la 47,71 de dolari barilul”, mai scrie MarketWatch.com
“Sute de anulări ale zborurilor sunt aşteptate în timpul masivei greve a piloţilor de la Lufthansa”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“Sindicatul german al piloţilor, Cockpit, va extinde până miercuri greva de la Lufthansa, după ce, marţi au fost anulate 84 de zboruri pe distanţe lungi, din cauza disputelor privind salariile, beneficiile şi reducerile de costuri, transmit Deutsche Welle şi Reuters. Cockpit, care reprezintă aproximativ 5.000 de piloți de la Lufthansa și subsidiara Germanwings, a anunțat că în timpul grevei de miercuri vor fi afectate zborurile pe distanțe scurte și medii din Germania. Pasagerii afectați de grevă vor fi dirijați spre alte companii aeriene, a anunțat Lufthansa. Lufthansa, cea mai mare companie aeriană europeană va opera, marți, 90 de zboruri intercontinentale și șapte zboruri cargo folosind piloți voluntari, după ce sindicatul a declanșat a 13-a grevă din ultimele 18 luni. Acțiunile de protest au costat anul acesta Lufthansa aproximativ 100 de milioane de euro. Conducerea Lufthansa vrea să reducă costurile transferând lunar un avion Germanwings către o nouă divizie low-cost numită Eurowings, cu sediul în Austria, unde nu se aplică legislația muncii din Germania.”
“Criza imigranţilor: Tensiuni pe insula grecească Lesbos, Europa se mobilizează”, scrie Le Monde.
“Noi tensiuni au opus luni seara imigranţii şi forţele de poliţie pe insula Lesbos din Marea Egee, unde se înghesuie mii de migranţi şi unde situaţia este pe cale să explodeze, potrivit Atenei. Poliţişti echipaţi cu bastoane au fost nevoiţi să lupte pentru a controla o mulţime de circa 2.500 de migranţi care aşteptau să urce pe o navă închiriată special de guvernul grec pentru a-i transporta la Atena. Potrivit ministrului grec al politicii migratoare, Iannis Mouzalas, “situaţia este realmente în pragul exploziei” la Lesbos, o insulă cu 85.000 de locuitori situată în nord-estul Mării Egee, în apropiere de coastele turceşti. Insula a devenit una dintre primele etape ale periplului european pentru zeci de mii de refugiaţi şi migranţi care fug de conflicte şi sărăcie. “Între 15.000 şi 17.000 de refugiaţi se înghesuie în prezent în Lesbos, ceea ce reprezintă aproximativ o cincime din populaţia totală a insulei”, a declarat luni ministrul Mouzalas pentru postul de radio To Vima. Exasperarea este tot atât de mare pentru populaţia insulei, ca şi pentru migranţi. Doi localnici au fost arestaţi duminică pentru că au aruncat cu cocktailuri Molotov asupra familiilor siriene campate în parcuri, iar forţele antiteroriste au dispersat cu o mulţime de imigranţi care aşteptau să fie înregistraţi, pentru a pune capăt ciocnirilor între sirieni, trataţi cu prioritate şi afgani.”
“Tensiuni la frontiera dintre Grecia şi Macedonia, unde sunt mii de imigranţi”, scrie The Guardian, în pagina electronică.
“Tensiunea era extrem de puternică la frontiera dintre Grecia şi Macedonia, existând chiar şi altercaţii de partea macedoneană a frontierei cu Grecia, pe unde mii de imigranţi, dintre care refugiaţi originari în special din Siria, continuă să treacă pentru a-şi urma traseul prin Balcani spre Uniunea Europeană. Peste 2.000 de imigranţi care au fugit de conflictele din Orientul Mijlociu şi din Africa au intrat în Macedonia de luni dimineaţă, iar alţi circa 8.000 aşteaptă încă de partea greacă să treacă în această fostă republică iugoslavă, potrivit unui fotoreporter AFP aflat la faţa locului. Numărul extrem de mare al imigranţilor a provocat busculade, ceea ce a determinat forţele de ordine să intervină în forţă. Începând de duminică, 5.000 de imigranţi şi refugiaţi au părăsit centrul de primire şi înregistrare de la Gevgelija, de partea macedoneană a frontierei cu Grecia. Autorităţile au oferit 64.522 de autorizaţii de tranzitare a Macedoniei de la 19 iunie. Grecia a înregistrat din ianuarie 230.000 de intrări pe cale maritimă. Pe de altă parte, sute de imigranţi au plecat pe jos luni pe o autostradă din Ungaria spre capitala Budapesta, după ce au rupt un cordon al poliţiei în apropierea unui centru de primire a refugiaţilor de lângă frontiera cu Serbia, au constatat jurnalişti de la AFP. Poliţia ungară a închis un tronson al autostrăzii M5 de lângă Röszke, aproape de frontiera cu Serbia, după ce 150 – 200 de migranţi au escaladat o barieră pentru a ajunge pe această autostradă ce duce la Budapesta. Aceste persoane fac parte dintr-un grup de o mie de migranţi ce au forţat înainte un cordon al forţelor de ordine în apropierea unui punct de adunare la Röszke, de unde migranţii sunt conduşi la un centru de primire şi înregistrare pentru solicitanţii de azil.”
“Misiune militară a UE în Marea Mediterană: Steinmeier promovează extinderea teritoriului de patrulare”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.
“Din octombrie, UE dorește să-i blocheze pe traficanţii care aduc refugiaţi în Europa. Ministrul de Externe german Steinmeier promovează participarea germană: Europa ar trebui să "nu permită ca Mediterana să fie o groapă comună pentru refugiați".
“Merkel cere ajutor în criza imigranţilor din Europa”, titrează The Wall Street Journal.
“Cancelarul german Angela Merkel a reluat apelul adresat omologiilor săi europeni, pentru ca aceştia să facă mai mult pentru a ajuta la găsirea unei soluții referitoare la valul istoric de imigranți care solicită azil. La rândul său, şeful diplomaţiei europene Federica Mogherini a salutat decizia Franţei de a primi 24.000 de refugiaţi şi a cerut tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să acţioneze "cu acelaşi curaj" pentru a face faţă crizei migranţilor. Preşedintele francez Francois Hollande a anunţat luni, în timpul conferinţei sale de presă semestriale, că Franţa este pregătită să primească 24.000 de persoane în doi ani şi a cerut un mecanism de cote între ţările europene. Şi prim-ministrul britanic David Cameron a anunţat de asemenea luni că ţara sa este pregătită să primească 20.000 de refugiaţi sirieni în următorii cinci ani pentru a răspunde la "amploarea crizei şi suferinţele poporului sirian", în timp ce Germania se aşteaptă la 800.000 de cereri de azil în acest an. “Criza legată de afluxul de imigranţi în Europa este începutul unei exod ce ar putea dura ani de zile”, a avertizat preşedintele Consiliului European Donald Tusk. "Actualul val de emigraţie nu este un incident punctual, ci începutul unui veritabil exod, ceea ce înseamnă că noi trebuie să ne ocupăm de această problemă ani de zile de acum încolo", a explicat Tusk într-un discurs la Institutul Bruegel, un centru de cercetare european din Bruxelles. Liderii europeni se luptă să găsească mijloace de a face faţă celei mai grave crize migratorii după 1945, declanşată de sosirea a mii de refugiaţi pe Bătrânul Continent. Adoptând un ton pragmatic, Tusk a cerut celor 28 de state membre să depăşească divergenţele lor profunde în faţa afluxului de imigranţi ce nu se opreşte.”
“Valul imigraţiei îi inspiră şi pe alţii să încerce să ajungă în Europa”, mai scrie Wall Street Journal.
“Imaginile care îi prezintă de imigranți venind în Europa inspiră alte mii de oameni, din Irak până la Nigeria, să se grăbească să plece în călătorii riscante, fapt care aduce în atenţie problema înfloritoare a factorilor de decizie axaţi în principal pe refugiații sirieni.”
