„Mai multe trupe NATO vor fi desfăşurate în curând în Polonia în cadrul eforturilor vizând să asigure ţările din Europa de Est care se simt ameninţate de Rusia, a afirmat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, cu prilejul unei vizite la Varşovia. Varşovia va găzdui în luna Iulie următorul summit al NATO, în cursul căruia liderii vor lua în discuţie trimiterea unor batalioane în Polonia şi ţările baltice, o măsură care este susceptibilă să irite mai mult Rusia, care susţine că extinderea Alianţei spre est îi ameninţă securitatea naţională. “Să fiu bine înţeles: în Polonia vor fi mai multe trupe NATO după summitul de la Varşovia, pentru a trimite un semnal clar că un atac asupra Poloniei va fi considerat un atac asupra întregii Alianţe”, a declarat Jens Stoltenberg în prima zi a vizitei sale în această ţară. NATO discută în continuare despre “numărul exact şi locurile” unde va fi întărită prezenţa sa în Est, iar trupele vor fi multinaţionale şi amplasate prin rotaţie, a adăugat el. Miniştrii Apărării din ţările membre ale Alianţei vor stabili detaliile cu ocazia negocierilor programate pe 14 şi 15 iunie la Bruxelles. Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a menţionat că ţara sa este dornică să găzduiască trupe ale Alianţei pe teritoriul său. “Vrem să ne asigurăm că Polonia nu este doar membru al NATO, vrem să şi avem NATO aici în Polonia, să avem aici trupe ale forţelor aliate şi armate”, a declarat el. “Vrem să să ne asigurăm că în Polonia se vor desfăşura cât mai multe exerciţii militare, pentru a simţi prezenţa forţelor NATO în ţara noastră”, a adăugat Andrzej Duda. Între 7 şi 17 iunie, în Polonia va fi organizat un amplu exerciţiu militar, numit Anakonda 2016, cu peste 25.000 de participanţi, potrivit US Army. Jens Stoltenberg a respins afirmaţiile că exerciţiul militar ar putea spori tensiunile cu Rusia. “Este un exerciţiu programat, a fost anunţat, este transparent, prin urmare nu sunt motive să creeze vreo preocupare”, a subliniat secretarul general al NATO”, mai scrie Washington Post.
“NATO le cere aliaţilor să se pregătească în faţa ameninţării potenţiale a Rusiei”, scrie AFP.
“Adunarea Parlamentară a NATO a lansat luni, la finalul unei sesiuni de trei zile la Tirana, un apel aliaţilor să fie pregătiţi să răspundă “la ameninţarea potenţială” a Rusiei împotriva unuia dintre ei. “Provocarea dinspre Rusia este reală şi serioasă”, a declarat americanul Michael Turner, preşedintele Adunării care a reunit aproape 250 de parlamentari din 28 de ţări membre ale Alianţei. Declaraţia adoptată în unanimitate deplânge “folosirea forţei de către Rusia împotriva vecinilor săi şi tentativele de intimidare a aliaţilor NATO”. În aceste circumstanţe, NATO “nu are altă opţiune decât să considere eventualitatea unei acţiuni agresive a Rusiei împotriva unui membru al Alianţei ca o ameninţare potenţială şi să adopte răspunsuri adecvate şi proporţionale”, a subliniat declaraţia. Documentul îi îndeamnă pe aliaţi “să ofere garanţii” ţărilor membre, în special celor situate pe flancul răsăritean al zonei NATO, care consideră că securitatea lor este ameninţată. NATO a întrerupt sub toate aspectele practice cooperarea cu Moscova în urma anexării Peninsulei Crimeea la Rusia şi din cauza sprijinului acordat de Kremlin separatiştilor din estul Ucrainei. Alianţa a anunţat însă că va avea discuţii cu Rusia înainte de summitul NATO prevăzut să se desfăşoare pe 8 şi 9 iulie la Varşovia. În aprilie, Consiliul NATO-Rusia a ţinut prima sa reuniune din iunie 2014, însă discuţiile s-au soldat cu “grave dezacorduri” referitoare la Ucraina şi alte subiecte, cu toate că secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a dat asigurări la acea dată că schimburile de idei au fost rodnice. NATO a efectuat o întărire militară pe flancul său estic pentru a creşte rapiditatea desfăşurării forţelor sale în cazul repetării unei crize ca aceea din Ucraina. Cu prilejul summitului de la Varşovia, şefii de stat şi de guvern din Alianţa Nord-Atlantică urmează să parafeze această întărire militară. Rusia a avertizat că această sporire a prezenţei trupelor cu echipamentul lor de luptă în Europa de Est reprezintă o ameninţare pentru securitatea sa.”
“Rusia nu va permite ca Marea Neagră să devină lac NATO”, scrie oficiosul Rossiiskaia Gazeta.
“Rusia va răspunde în mod adecvat la posibilele ameninţări ale NATO în Marea Neagră şi nu va permite ca aceasta să devină un “lac NATO”, a declarat reprezentantul permanent al Moscovei pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, Aleksandr Gruşko, într-un interviu pentru Rossiiskaia Gazeta. “NATO încearcă astăzi să transfere schemele de confruntare în Marea Neagră”, a declarat diplomatul rus. Comentând cu privire la recentele declaraţii ale preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, că nu trebuie permis ca Marea Neagră să se transforme într-un “lac rusesc”, Aleksandr Gruşko a afirmat că “Alianţa Nord-Atlantică înţelege foarte bine că Marea Neagră nu va deveni niciodată 'un lac NATO''. “Vom lua toate măsurile necesare pentru a neutraliza posibilele ameninţări şi încercări de a exercita presiuni militare la adresa Rusiei din direcţia sudică”, a avertizat diplomatul rus. Potrivit lui Gruşko, “tendinţa spre deteriorare a relaţiilor între Rusia şi NATO” nu s-a epuizat încă. Alianţa continuă politica de descurajare a Rusiei, în ciuda apelurilor acesteia din urmă la dialogul politic, susţine el. “Nu vreau să spun că în relaţiile noastre cu NATO e război rece, dar Alianţa recurge la schemele de asigurare a securităţii din perioada “războiului rece'', a declarat el, adăugând că “aceasta trezeşte îngrijorarea pentru că astăzi este vorba nu doar despre politică, ci şi de construcţie militară”. În opinia sa, politica ia forme concrete în măsuri de genul celor care sunt acum puse în practică de SUA şi de aliaţii lor din Europa de Est, o aluzie la prezenţa, prin rotaţie, a trupelor NATO în Est şi la posibilitatea creşterii acestei prezenţe. NATO va aborda subiectul desfăşurării de forţe suplimentare în Europa de Est, cu prilejul summitului Alianţei din iulie, de la Varşovia. Referitor la evoluţii, diplomatul rus a afirmat că “nu există semne că ţările NATO ar fi pregătite să îşi revizuiască politica actual” faţă de Rusia, accentuând în acest context importanţa Actului fondator Rusia-NATO pe care Moscova îl percepe la ora actuală ca pe unul dintre puţinii factori care împiedică consolidarea militară a Organizaţiei în Est. Rusia susţine că desfăşurarea unor forţe ale NATO în apropierea graniţelor sale încalcă Actul Fondator NATO-Rusia din 1997.”
„Israel: liderul extremei – drepte, Avigdor Lieberman, a devenit ministru al Apărării”, scrie Le Monde.
„Ultranaţionalistul Avigdor Lieberman a fost învestit luni de Knesset – Parlamentul israelian – în furcţia de ca ministru al Apărării, un post din care va superviza acţiunile în teritoriile palestiniene şi unde a promis să se arate “rezonabil” după ani de retorică agresivă. Desemnarea liderului formaţiunii Yisrael Beytenu “Casa noastră Israelul” şi a colegei sale Sofa Landver – în funcţia de ministru al Integrării – a fost aprobată cu 55 de voturi pentru, 43 împotrivă şi o abţinere, alţi 21 de deputaţi fiind absenţi la vot. După aproape două săptămâni de negocieri şi răsturnări de situaţie, premierul Benjamin Netanyahu a reuşit, prin includerea Yisrael Beytenu în coaliţia guvernamentală, să ridice de la 61 la 66 de voturi majoritatea fragilă de care dispune în parlamentul cu 120 de locuri. Odată cu intrarea lui Avigdor Lieberman, acest guvern este cel mai de dreapta din istoria Israelului, potrivit comentatorilor. El îl înlocuieşte la apărare pe Moshe Yaalon, considerat în Israel ca un avocat al reţinerii faţă de palestinieni. Cunoscut pentru tiradele sale împotriva arabilor şi populismul său belicos, Avigdor Lieberman, 57 de ani, se regăseşte în poziţia de numărul doi al executivului, cu un vot decisiv în declanşarea războaielor, conflictul israeliano-palestinian şi administrarea teritoriilor ocupate.”
„Obama face presiuni pentru a accelera eforturile SUA de primire a imigranților”, titrează The New York Times.
“La aproape opt luni de când administraţia americană a lansat un program de admitere a 10.000 de imigranți sirieni, doar puțin peste 2.500 au ajuns în SUA. Avocații avertizează că lipsa progreselor în această problemă ar putea submina influenţa președintelui Obama la summit-ul Organizației Națiunilor Unite dedicat problemei refugiaților.”
“Coreea de Nord, o altă încercare nereuşită de a lansa rachete balistice”, titrează The Guardian.
“Ministerul Apărării din Coreea de Sud a afirmat luni că a detectat elemente care lasă să se presupună că Nordul se pregăteşte să efectueze o lansare de rachetă, în timp ce Japonia şi-a pus armata în stare de alertă, potrivit presei locale. “Urmărim îndeaproape semne potrivit cărora Coreea de Nord pregăteşte un test cu rachetă balistică”, a declarat un funcţionar sud-coreean. El nu a precizat despre ce tip de rachetă ar putea fi vorba, însă faptul că au fost detectate semne de lansare sugerează că este un model cu rază medie de acţiune sau mai mare, cel mai probabil un Musudan. Acest model are o rază de acţiune între 2.500 şi 4.000 de kilometri, acoperind astfel teoretic Coreea de Sud şi Japonia pentru valorile inferioare, iar pentru valorile superioare ajungând până la bazele militare americane din Insula Guam. Această rachetă nu a fost niciodată testată cu succes în zbor, trei tentative eşuând în aprilie. La Tokyo, mai multe media, printre care postul naţional de televiziune NHK, au informat că guvernul japonez a plasat armata în stare de alertă în faţa perspectivei unei eventuale lansări, cu ordinul de a intercepta orice rachetă ar ameninţa teritoriul nipon. Forţele de autoapărare – numele armatei japoneze – sunt astfel autorizate să desfăşoare distrugătoare dotate cu interceptoare de rachete. Rezoluţii ale Naţiunilor Unite interzic Coreii de Nord orice utilizare a tehnologiilor de rachete balistice, situaţie ce nu împiedică absolut deloc regimul comunist să efectueze frecvent lansări de rachete cu rază mică de acţiune în largul coastelor sale de est. În martie, ONU a înăsprit semnificativ sancţiunile internaţionale impuse Phenianului, după al patrulea ş cel mai recent test nuclear nord-coreean efectuat în ianuarie.”
