„Administrația Obama propune nouă taxă pentru companiile petroliere”, titrează The Wall Street Journal.
„Preşedintele SUA va propune introducerea pentru o perioadă de cinci ani a unei taxe de 10 dolari pe barilul de petrol, care ar permite finanţarea unui vast plan de investiţii în transportul ecologic, a anunţat Casa Albă. Propunerea, care va fi prevăzută în bugetul pe 2017 pe care executivul american urmează să-l prezinte săptămâna viitoare, nu are aproape nicio șansă de a fi adoptată de Congres, unde republicanii dețin controlul în ambele camere. Aceștia se opun oricărei legislații legate de combaterea încălzirii globale, unii dintre ei contestând chiar existența fenomenului. Această "redevență" pe baril care ar fi plătită de grupurile petroliere ar permite "încurajarea inovării în tehnologii verzi și transformarea sistemului de transport pentru deceniile viitoare", precizează Casa Albă, care reamintește că sectorul transporturilor reprezintă 30% din emisiile de gaz cu efect de seră din SUA. Această taxă ar permite asigurarea unui "stimulent clar pentru inovare în sectorul privat în scopul reducerii dependenței noastre de petrol", adaugă instituția prezidențială americană. Barack Obama, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre prioritățile celor două mandate ale sale, denunță cu regularitate pozițiile adversarilor săi republicani pe această temă", mai scrie Wall Street Journal.
“George Maior: Romania poate juca rolul de partener al SUA în asigurarea descurajării provocărilor”, citim pe site-ul Ambasadei României la Washington washington.mae.ro
“Anunţul SUA privind alocarea suplimentară de resurse pentru contracararea ameninţărilor din Est este o veste bună pentru România", care "poate juca rolul de partener al SUA în asigurarea descurajării provocărilor', a afirmat ambasadorul George Cristian Maior la o reuniune specială a Atlantic Council, dedicată problematicii de securitate în regiunea Mării Negre şi găzduită de ambasada României în SUA, informează un comunicat transmis joi Agerpres. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului 'Future Europe Initiative' şi l-a avut drept invitat pe şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache. Dezbaterea a fost moderată de Damon Wilson, vicepreşedinte executiv al Atlantic Council, şi a beneficiat de participarea unor nume importante precum gen. James Jones, fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui SUA şi SACEUR al NATO, Anders Aslund, senior fellow la Atlantic Council, Paula Dobriansky, fost Subsecretar de Stat pentru Democraţie şi Afaceri Globale, Daniel Fried, reprezentant al Departamentului de Stat, gen. George Joulwan, fost SACEUR al NATO, sau Robert Benjamin, National Democratic Institute. În cadrul evenimentului au fost evaluate provocările de securitate cu care se confruntă regiunea, cu accent asupra factorilor de risc din zona Mării Negre. În acest context, şeful Cancelariei prezidenţiale, Dan Mihalache, a afirmat că deteriorarea cea mai profundă a situaţiei de securitate s-a petrecut în regiunea Mării Negre, dar a precizat că România rămâne o ancoră de stabilitate în zonă, arătând că mediul politic stabil şi evoluţia bună a economiei din ţara noastră favorizează această situaţie. De asemenea, Dan Mihalache a reiterat că "Parteneriatul strategic pe care România îl are cu Statele Unite rămâne principalul pilon al politicii externe şi de securitate al ţării noastre, România având oportunitatea de a fi o platformă pentru extinderea spaţiului de valori, securitate şi democraţie în regiunea Mării Negre". La rândul său, ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a afirmat că "ameninţările geopolitice clasice se îmbină cu cele noi, asimetrice, iar la summit-ul NATO de la Varşovia va trebui să se găsească un echilibru în gestionarea celor două", informează comunicatul ambasadei României în SUA. "Marea Neagră ar trebui analizată din perspectiva faptului că este o zonă de contact între diverse forţe care au generat tensiuni în trecut, o zonă de demarcaţie geopolitică de maximă importanţă şi sensibilitate. Din această perspectivă, anunţul SUA privind alocarea suplimentară de resurse pentru contracararea ameninţărilor din Est este o veste bună pentru România. Ţara noastră poate juca rolul de partener al SUA în asigurarea descurajării provocărilor", a afirmat ambasadorul George Cristian Maior. La rândul său, Damon Wilson, vicepreşedinte executiv al Atlantic Council, şi-a exprimat aprecierea pentru sprijinul constant acordat de-a lungul timpului de către ambasadorul George Cristian Maior dezbaterii publice consistente asupra provocărilor de securitate de la Marea Neagră. "Următoarea provocare cu privire la relaţia dintre România şi SUA este dezvoltarea Parteneriatului în zona economică, în condiţiile în care România este o ancoră strategică de stabilitate în regiune", a declarat Damon Wilson. Participanţii au mai analizat rolul cheie al României în problematica energetică din regiune şi au evidenţiat necesitatea ca ţara noastră să exporte în regiune bunele practici şi modelele de succes ale reformelor care au dat rezultate, se mai menţionează în comunicatul citat. Atlantic Council este cel mai important think-tank din Washington dedicat relaţiei trans-atlantice şi reuneşte personalităţi de marcă din mediile diplomatice, academice, politice, de securitate şi intelligence, oferind expertiză asupra relaţiilor internaţionale la cel mai înalt nivel.”
“Serviciile americane de Intelligence estimează că numărul combatanţilor ISIS a scăzut până la 20-25.000”, citim pe site-ul USA Today.
“Numărul combatanţilor grupării Stat Islamic din Irak şi Siria a scăzut, dar aproape s-a dublat în Libia, potrivit unei evaluări a serviciilor de informaţii americane. SUA estimează că în prezent există între 19.000 şi 25.000 de combatanţi jihadişti ai grupării în Siria şi Irak, faţă de 31.500, câţi erau aceştia în perioada de vârf, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest. El susţine că scăderea se explică prin eforturile militare de sol ale partenerilor, campania militară aeriană condusă de SUA şi eforturile de a împiedica recrutarea combatanţilor străini. "Gruparea Stat Islamic are mai multe dificultăţi decât până acum în a-şi întări rândurile. Devine din ce în ce mai greu pentru combatanţii străini să se deplaseze în Siria şi mulţi dintre ei se îndreaptă, în consecinţă, spre Libia", a adăugat el. Responsabilii administraţiei americane au anunţat joi că prezenţa jihadistă a SI din Libia ar fi în prezent "de ordinul a 5.000 de combatanţi". Precedentele estimări ale autorităţilor americane evaluau la 2-3.000 numărul combatanţilor jihadişti din acest stat. "Vom continua să supraveghem cum evoluează ameninţarea în Libia şi vom continua să fim gata de acţiune", a spus purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Administraţia americană a prezentat aceste informaţii cu câteva zile înainte de reuniunea miniştrilor apărării din coaliţia împotriva jihadiştilor de la Bruxelles.”
“O comisie a ONU ar fi decis ca Julian Assange a fost reţinut în mod arbitrar”, titrează The Guardian.
„O comisie a ONU a hotărât că fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a fost reţinut în mod arbitrar. Julian Assange s-a refugiat în ambasada Ecuadorului la Londra în 2012 pentru a evita extrădarea sa în Suedia cu privire la acuzaţiile de abuzuri sexuale pe care el le neagă. Mai devreme, el a scris pe Twitter că va accepta să fie arestat în cazul în care comisia ONU se va pronunţa împotriva lui, însă a cerut ca mandatul de arestare să fie invalidat dacă decizia va fi în favoarea sa. Poliţia din Londra a afirmat că Assange va fi oricum arestat dacă va părăsi ambasada şi că mandatul de arestare pe numele său rămâne valabil. În 2014, Assange s-a plâns la ONU că a fost reţinut în mod arbitrar pentru că nu poate părăsi ambasada fără să fie arestat. Grupul de lucru al ONU privind detenţia arbitrară urmează să anunţe vineri rezultatele investigaţiei sale în acest caz. Comisia sa de experţi în domeniul juridic a strâns dovezi din Marea Britanie şi Suedia. Deşi BBC susţine că această comisie ONU s-a pronunţat în favoarea lui Assange, Wikileaks a afirmat că aşteaptă confirmarea oficială. Decizia comisiei ONU nu va avea nicio influenţă asupra acţiunilor autorităţilor britanice şi suedeze, iar Ministerul de Externe din Marea Britanie a afirmat că are încă obligaţia de a-l extrăda pe Assange.”
“De ajuns! Hillary Clinton trece la ofensivă împotriva lui Bernie Sanders înainte de votul din New Hampshire”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“ Candidata democrată Hillary Clinton a ieşit la atac împotriva rivalului Bernie Sanders în prima dezbatere unu la unu de joi seară, punând sub semnul întrebării viabilitatea propunerilor sale. Cu cinci zile înainte de alegerile primare din statul New Hampshire, intensitatea cursei democrate tot mai strânse s-a reflectat în schimburile tăioase dintre Clinton şi Sanders pe tema educaţiei, sănătăţii şi economiei. Hillary Clinton a afirmat că propunerea lui Bernie Sanders de introducere a unei asigurări de sănătate universale ar pune în pericol "Obamacare", reforma din domeniul sanitar a actualului preşedinte, şi a calificat o astfel de idee "o mare greşeală". De asemenea, ea a spus că planurile rivalului său privind educaţia gratuită universitară este prea costisitoare pentru a fi realistă. "Eu pot să fac ca lucrurile să se întâmple. Nu fac promisiuni pe care nu le pot respecta", a spus Hillary Clinton. Bernie Sanders a replicat că nu intenţionează să pună în pericol "Obamacare", ci să o extindă, amintind câte ţări furnizează asistenţă medicală universală. "Mergând înainte, adunând poporul american în jurul acestei cauze, cred că ar trebui să avem asistenţă medicală pentru toţi", a spus el. Sanders a mai afirmat că propunerea sa privind învăţământul superior gratuit ar fi plătită dintr-o taxă asupra speculaţiilor de pe Wall Street. "Clasa de mijloc a salvat Wall Street-ul atunci când a avut nevoie. Acum, a venit momentul ca Wall Street-ul să ajute clasa de mijloc", a spus el. Sondajele arată că Sanders, senator din statul vecin Vermont, are un avans format din două cifre faţă de Hillary Clinton în perspectiva votului din New Hampshire, după ce a acesta a pierdut la foarte mică distanţă în faţa fostei prime doamne în primul scrutin din Iowa de luni. Sanders a criticat-o pe Clinton pentru că se simte prea confortabil cu Wall Street-ul şi a acuzat-o că a primit onorarii pentru discursuri de la Goldman Sachs. Hillary Clinton a afirmat, în replică, că niciodată nu şi-a schimbat modul în care a votat sau punctul de vedere din cauza donatorilor săi.”