“O dispută privind vizele umbreşte pactul comerical UE-Canada”, scrie portalul euobserver.com
“Bulgaria şi Romania au semnalat posibilitatea unui veto asupra acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi Canada din cauza “tratamentului discriminatoriu” aplicat de Ottawa cetăţenilor rom\ni ;I bulgari în materie de vize. “Ar fi foarte dificil pentru guvernele din Bulgaria şi România, în circumstanţele actuale, să găsească argumente pentru a promova adoptarea acordului comercial cu Canada, atât timp cât Canada impune în continuare un tratament discriminatoriu cetăţenilor noştri”, au afirmat ambasadorii la Uniunea Europeană ai celor două state, într-o scrisoare comună. Textul, care a fost consultat de EUObserver, a circulat joi înaintea unei reuniuni a miniştrilor comerţului din UE, desfăşurată vineri la Bruxelles. Demersul celor două state survine pe fondul planurilor UE de a oficializa un acord de parteneriat strategic şi liber schimb cu Ottawa cu ocazia viitorului summit UE-Canada, din luna octombrie. “Absenţa angajamentului din partea părţii canadiene şi a unui calendar precis de eliminare a obligativităţii vizelor pune guvernul bulgar într-o situaţie foarte neplăcută în a-şi da acordul pentru tratatul commercial”, le-a declarat ambasadorul bulgar Dimităr Ţancev miniştrilor europeni vineri. Potrivit unui diplomat european, citat de EUObserver, declaraţiile lui Ţancev, care s-a adresat la reuniune în locul ministrului bulgar, au fost primite cu tăcere de reprezentanţii altor state membre. Comisia Europeană, a adăugat aceeaşi sursă diplomatică, a asigurat Bulgaria şi România că depune eforturi pentru a obţine reciprocitatea vizelor, afirmând însă că aceste state nu ar trebui să amestece disputa legată de vize cu acordul comercial. Rămâne de văzut dacă Bulgaria şi România se vor afla în poziţia de a se opune prin veto acestui accord, potrivit EUObserver.
“Donald Trump avertizează că nu poate avea relații bune cu David Cameron”, titrează The Guardian, în pagina electronică.
„Donald Trump a avertizat că nu poate avea o "relație foarte bună", cu David Cameron după ce prim-ministrul britanic a calificat propunerea lui Trump de a interzice musulmanii în SUA ca fiind "o prostie". Candidatul la preşedinţia americană l-a atacat, de asemenea, pe noul primar din Londra, Sadiq Khan, care l-a făcut "ignorant" în comentariile făcute după ce a fost ales și pe care Trump l-a avertizat: "Îmi voi aminti aceste declarații. După ce a fost ales primar al Londrei, Khan a spus despre Trump că e "ignorant" în ce priveşte opiniile sale despre Islam și riscă să afecteze securitatea pe ambele părți ale Atlanticului. Trump a spus în replică: "Nu mă cunoaște, nu m-a întâlnit, nu știe ce sunt şi cine sunt. Cred că au fost afirmații foarte nepoliticoase și sincer îi spun că-mi voi aminti acele declarații. Sunt declarații foarte urâte", a spus Donald Trump.”
“Dezgroparea secretelor gropilor comune din New York”, titrează The New York Times.
“Majoritatea locuitorilor din New-York nici macar nu stiu de existenta sa: la extremitatea estică a cartierului Bronx, o mica insula cvasi-inaccesibilă ascunde un milion de suflete, îngropate în gropi comune. Copii nascuti morţi sau morţi imediat dupa naştere, săraci, indieni, oameni fără adăpost, necunoscuti – Hart Island este unul dintre cele mai mari cimitire din Statele Unite. Şi unul dintre cele mai puţin frecventate. Este aproape imposibil sa vii aici să te reculegi. Nu există pietre de mormânt şi cu atât mai putin nume. Fiecare groapă comuna este semnalata printr-o simplă borna albă, uneori din plastic. Mortii au fost ingropati de catre detinutii inchisorii Rikers Island, departe de orice privire: circa 150 de sicrie de adulti pentru fiecare groapa comune cu lungimea de 21 de metri, si circa 1.000 pentru copii, in sicrie mici de pin marcate cu un simplu numar, în fose separate. În total, circa 1.500 de oameni sunt îngropati încă în fiecare an, explică, pentru AFP, Melinda Hunt, directoarea Hart Island project, care se documenteaza asupra acestui loc de ani de zile. Peste un milion de oameni au fost îngropaţi aici din 1869, potrivit autorităţilor. Nici aparate foto si nici camere video nu sunt autorizate pe aceasta insula nelocuită. Acest vestigiu al unei epoci revolute, Hart Island, care a gazduit de-a lungul timpului o tabără de prizonieri de razboi, un ospiciu, o închisoare, un azil pentru femei şi chiar o bază de rachete anti-aeriene, este administrată de Departamentul închisorilor din New York. Aici se poate ajunge doar cu feribotul, uşile sunt închise, gardurile au sarmă ghimpată. Panouri cu afise descurajeaza orice persoana să se apropie, se arată în materialul New York Times, despre care a scris şi Hotnews, care citează AFP.
“Influenţa armatei Turciei creşte din nou”, titrează The Wall Street Journal.
“După 13 ani în care a fost marginalizată metodic în timpul mandatului lui Recep Tayyip Erdogan, la vârful politicii turcești, armata își recapătă influenţa. Armata Turciei, care a forţat patru guverne civile de la putere din anul 1960, este din nou în cărţi ca actor important alături de dl Erdogan, care a văzut mult timp armata ca pe un adversar potențial periculos.”
“După căderea Dilmei Rousseff, noul guvern brazilian nu străluceşte”, scrie Le Monde.
“Guvernul interimar este nelegitim şi are o problemă de reprezentativitate, a denunţat vineri Dilma Rousseff, în prima luare de poziţie după ce a fost suspendată cu o zi înainte din funcţia de preşedintă a Braziliei şi înlocuită de Michel Temer. “Un guvern nelegitim are mereu nevoie de mecanisme nelegitime pentru a se menţine”, a subliniat dna Rousseff, referindu-se la cabinetul fostului său vicepreşedinte şi aliat, pe care îl consideră acum un “trădător” şi îl acuză că a tras sforile destituirii sale. Dna Rousseff a criticat de asemenea, într-o conferinţă cu presa străină, componenţa acestui guvern de tranziţie scoasă deja în evidenţă din cauză că din 24 de miniştri, nu include nicio femeie. Michel Temer, preşedinte interimar al Braziliei, a declarat că se vede la putere până la finalul lui 2018. “Nu voi face miracole în doi ani”, a declarat el pentru revista Epoca în primul interviu acordat după ce a preluat funcţia de şef al statului. “Cu ajutorul tuturor, voi repune ţara pe picioare în aceşti doi ani şi şapte luni”, a adăugat el.”