“Rusia va riposta oricăror încercări ale Statelor Unite de a folosi "forţa militară", avertizează Administraţia de la Moscova, precizând că distrugătorul american Donald Cook, interceptat recent de avioane ruse în Marea Baltică, se îndrepta spre enclava rusă Kaliningrad. Referindu-se la incidente petrecute recent în Marea Baltică, unde avioane militare ruse au survolat distrugătorul american Donald Cook, Aleksandr Gruşko, ambasadorul Rusiei la NATO, a declarat: "Avem de-a face cu tentative de a exercita presiuni militare asupra Rusiei". "Vom lua toate măsurile necesare, vom trece la precauţii, pentru a compensa aceste tentative de utilizare a forţei militare", a afirmat Gruşko la finalul reuniunii Consiliului NATO-Rusia. Ambasadorul SUA la NATO, Douglas Lute, l-a interpelat pe omologul său rus în legătură cu incidentul din Marea Baltică, precizând că avioanele ruse s-au apropiat periculos. "Ne aflam în apele internaţionale", i-a spus Douglas Lute lui Aleksandr Gruşko, potrivit unor surse citate de site-ul agenţiei Reuters. Potrivit Washingtonului, două avioane militare ruse s-au apropiat în mod agresiv, în urmă cu o săptămână, de distrugătorul american USS Donald Cook, în Marea Baltică”, mai citim pe site-ul newsdaily.com.

“Fostul şef al serviciilor de informaţii saudite: “Zilele bune de altădată dintre SUA şi Arabia Saudită s-au terminat”, scrie AFP.

„Zilele bune de altădată ale alianţei istorice dintre SUA şi Arabia Saudită s-au terminat, iar relaţia lor trebuie “recalibrată”, a declarat miercuri fostul şef al serviciilor saudite de informaţii, prinţul Turki Al-Fayçal, în plină vizită sensibilă la Ryad a preşedintelui american Barack Obama. Obama a început miercuri ceea ce ar urma să fie ultima sa vizită în această puternică monarhie sunnită din Golf, care nu a fost încântată de deschiderea arătată de SUA faţă de Iranul şiit. "Nu putem miza pe o revenire la zilele bune de altădată", a afirmat pentru CNN International prinţul Turki Al-Fayçal, membru al familiei regale saudite şi fost ambasador al ţării sale la Washington. "Până unde putem merge cu dependenţa noastră faţă de America? Până la ce nivel putem miza pe tenacitatea liderilor americani? Care sunt beneficiile reciproce care ne aduc împreună? Sunt lucruri care trebuie recalibrate", a criticat influentul fost şef al serviciilor de informaţii saudite. Subliniind că "declaraţiile şi conduita preşedintelui Obama au trezit Ryadul în privinţa schimbării din America", el a mai spus că alianţa dintre cele două puteri nu va mai fi niciodată ca înainte, chiar şi după alegerea succesorului lui Barack Obama. "Nu cred că trebuie să ne aşteptăm de la noul preşedinte al Americii la o revenire, cum am spus, la zilele de altădată, din moment ce lucrurile sunt diferite", a insistat Turki Al-Fayçal. Deciziile administraţiei americane democrate – de la refuzul din 2013 de a interveni în Siria împotriva regimului lui Bashar al-Assad la acordul în dosarul nuclear cu Iranul din 2015 – au deranjat monarhiile sunnite, al căror lider este Arabia Saudită. Într-un articol publicat la mijlocul lunii martie în revista The Atlantic, Obama a făcut apel la 'prietenii' său saudiţi să găsească un mijloc de a-şi împărtăşi vecinătatea cu rivalii lor de la Teheran. Formularea nu a fost bine primită la Ryad.”

“500 de victime după ce o navă încărcată cu imigranţi s-a scufundat”, titrează The New York Times.

 “Interogarea supraviețuitorilor risipeşte un nor de confuzie în jurul dezastrului umanitar, care, dacă se confirmă, ar fi cel mai mare dezastru umanitar din Europa din ultimul an. Cei 41 de supravieţuitori ai tragediei din Mediterana spun că 500 de oameni ar fi murit luni, când bărcile s-au scufundat, dar Paza de Coastă din regiune nu a putut confirma informaţiile, iar Organizaţia Naţiunilor Unite este sceptică în legătură cu bilanţul, potrivit bbc.com. Supravieţuitorii din Etiopia, Sudan şi Egipt au fost aduşi în oraşul grec Kalamata, unde sunt reţinuţi după ce au fost salvaţi. Potrivit lor, circa 240 de reugiaţi au fost preluaţi de traficanţi din oraşul libian Tobruk, cu destinaţia Italia. “Două sute patruzeci dintre noi am plecat din Libia, dar pe mare traficanţii ne-au pus apoi să urcăm într-o barcă de lemn mai mare, de circa 30 de metri lungime, unde erau deja 300 de oameni”, a povestit somalezul Abdul Kadir. Sub greutatea oamenilor, barca s-a scufundat. Însă Agenţia ONU pentru Refugiaţi este sceptică în legătură cu bilanţul de sute de morţi şi a scris pe Twitter că această informaţie pare să fie inexactă. Numărul migranţilor care încearcă să ajungă din Libia în Italia a crescut în ultima perioadă, iar circa 6.000 de oameni şi-au riscat viaţa în călătoria periculoasă în numai trei zile de săptămâna trecută.”

“Regina la 90 de ani: peste decenii”, scrie The Guardian în pagina electronică.

“Regina Elisabeta a II-a Elizabeth Alexandra Mary de Winsdor s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra, fiind fiica Prinţului Albert, Duce de York, viitorul rege George al VI-lea şi a Elisabetei Bowes-Lion, Ducesă de York. Regina Elisabeta a II-a este şeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. În 2012, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sărbătorea Jubileul de Diamant, la împlinirea a 60 de ani de domnie, devenind trei ani mai târziu, la 9 septembrie 2015, monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a Reginei Victoria – 1837-1901, potrivit www.biography.com. Activitatea Reginei Elisabeta a II-a, care este un monarh activ şi susţinător al îndatoririlor regale, de la cele oficiale statale la cele filantropice, a adus în centrul atenţiei afirmarea identităţii naţionale şi unitatea, continuitatea, dar şi stabilitatea Marii Britanii. Regina Elisabeta a II-a este guvernatorul suprem al Bisericii Anglicane, conducătorul suprem al forţelor armate, fiind şi sursa onorurilor, conferind medalii şi ordine. Onorează în fiecare an până la 430 de angajamente şi susţine sute de organizaţii caritabile şi programe cu scop educativ sau social. În cei peste 60 de ani de domnie, suverana britanică s-a confruntat cu situaţii complexe, de la criza Suezului, la războiul pentru Insulele Falkland, la inflaţie, greve, apartenenţa la Uniunea Europeană, recesiune, terorism, divorţurile din familia regală şi a fost martora Războiului Rece, dar şi a căderii comunismului în centrul şi estul Europei, a războaielor din Vietnam, Afganistan sau Irak. Un act plin de importanţă a reprezentat modificarea Legii succesiunii la tronul britanic.”

“Jennifer Aniston, desemnată “Cea mai frumoasă femeie din lume” în 2016 de revista People.

“Actriţa americană Jennifer Aniston a fost desemnată, miercuri, de revista People, drept “Cea mai frumoasă femeie din lume'' în 2016, la 12 ani după ce a avut prima dată această onoare. Vedeta, care are 47 de ani, a mărturisit că este ''foarte, foarte flatată'' şi că aflarea veştii i-a produs ''un moment de încântare adolescentină''. Interpreta din cunoscutul serial de televiziune ''Friends'' a mai avut privilegiul de a primi acest titlu din partea revistei americane în 2004, în ultimul sezon al acestui îndrăgit serial de comedie. Printre cele mai recente deţinătoare ale acestui titlu se numără actriţele Jennifer Lopez şi Lupita Nyong'o, precum şi Sandra Bullock, desemnată ''Cea mai frumoasă femeie din lume'' la vârsta de 50 de ani. Jennifer Aniston a fost căsătorită prima dată cu actorul Brad Pitt, iar anul trecut s-a recăsătorit tot cu un coleg de breaslă, Justin Theroux. Ea acordă o mare atenţie siluetei şi aspectului ei fizic încă de la începutul carierei sale cinematografice.”

“Andres Breivik a câştigat procesul intentat statului norvegian pentru tratament inuman”, scrie Le Monde.

“Justiţia norvegiană i-a dat câştig de cauză lui Anders Behring Breivik, care a omorât 77 de persoane în 2011 şi a condamnat statul norvegian pentru tratament inuman după cum a cerut extremistul de dreapta. “Tribunalul (…) a ajuns la concluzia că regimul carceral implică un tratament inuman în cazul Breivik”, a apreciat tribunalul din Oslo, menţionând în special că menţinerea inculpatului în izolare de aproape cinci ani este o încălcare a articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Judecătoarea Helen Andenaes Sekulic a respins în schimb al doilea aspect al plângerii depuse de Breivik, care se referea la comunicaţiile acestuia cu exteriorul. Extremistul norvegian, în vârstă de 37 de ani, care s-a prezentat uneori deschis ca un neonazist, a cerut ridicarea restricţiilor privind corespondenţa şi vizitele pentru a putea coresponda cu simpatizanţi, o perspectivă respinsă de autorităţi din motive de securitate. Pe 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik a ucis opt persoane, la Oslo, într-un atac cu bombă în apropierea sediului guvernului norvegian, după care, deghizat în poliţist, s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşurau cursurile şcolii de vară a tinerilor laburişti norvegieni, omorând alte 69 de persoane. El a fost condamnat în august 2012 la o pedeapsă de 21 de ani de închisoare, care poate fi prelungită dacă se consideră că Breivik reprezintă o ameninţare pentru societate.”