“Rusia a început miercuri bombardarea poziţiilor rebelilor sirieni, într-o escaladare majoră a războiului care durează de 54 de luni şi care pune Statele Unite în poziţia de a solicita răspunsuri. Aviaţia rusă, în cooperare cu armata siriană, a efectuat primele bombardamente contra unor ''poziţii ale teroriştilor'' situate în trei provincii din Siria, a confirmat o sursă siriană din domeniul securităţii. ''Avioane ruse şi siriene au desfăşurat astăzi mai multe raiduri contra poziţiilor teroriste în Hama, Homs şi Latakia'', în nord-vestul şi centrul ţării, a precizat sursa citată. Mai mulţi responsabili americani nu au putut preciza care a fost impactul bombardamentului rus, nici cine a fost vizat în mod exact. Totuşi, un oficial american citat de Reuters susţine că loviturile aeriene ruse în Siria nu par să vizeze poziţii ale ISIS şi că acestea s-ar putea extinde şi în alte zone în afară de Homs. Oficialul a mai precizat că avioanele coaliţiei conduse de SUA continuă să zboare în Siria în ciuda avertismentului Moscovei, care le-au cerut să elibereze spaţiul aerian”, mai scrie Business Insider.
“Bremmer: Riscul unui accident între SUA și Rusia este foarte ridicat", mai scrie Business Insider.
„Mutarea Rusiei, aceea de a începe lovituri aeriene în Siria – aparent împotriva rebelilor neafiliaţi ISIS – ar putea aduce la o mulțime de consecințe neintenționate, spun expertii. Evoluțiile cresc foarte mult șansele de unui mix între fortele ruse care sprijină regimul președintelui sirian Bashar al-Assad și coaliția condusă de SUA care bombardează ţintele ISIS din Siria zi cu zi. Iar loviturile Rusiei diminuează și mai mult influența Statelor Unite în regiune. "Rușii au impus în mod unilateral o soluție militară pentru a asigura rămânerea la putere a lui al-Assad, învingând public politica SUA în Siria. Aceasta este o victorie clară pentru Putin, în special pentru ca pune problema Ucrainei în umbră pe prima pagină a ziarelor", spune expertul în geopolitică Ian Bremmer, presedinte Grupului Eurasia.”
“Iată ce spun ruşii despre loviturile aeriene ale Moscovei în Siria”
“Decizia-surpriză a președintelui rus Vladimir Putin de a lansa miercuri lovituri aeriene în Siria oferă puţine îndoieli în privinţa planurilor pe care ţara sa le are în ce priveşte aliatul său din Orientul Mijlociu. Dar este încă un mister care sunt exact aceste planuri. Nici nu știm dacă Kremlinul este într-adevăr axat pe combaterea Statului Islamic sau este mai interesat, după cum susţin analiştii, de susținerea președintelui sirian Bashar al-Assad, bombardând grările rebele. Până în prezent, rapoartele din afara Rusiei cu privire la obiectivele lovite miercuri sugerează acest lucru. Ministerul rus al Apărării a precizat că bombardamentele de miercuri au vizat echipamente militare, instalaţii de comunicaţii, depozite de arme, de muniţii şi de carburant aparţinând Statului Islamic. Diplomaţi şi organizaţii ale insurgenţilor au pus la îndoială această informaţie. Ivan Konavolov, specialist în probleme militare ruseşti, a explicat că decizia Kremlinului este motivată în primul rând de obiective politice. “Aceasta înseamnă că evaluarea generală a situaţiei este că soluţia politică trebuie amânată o vreme şi că o soluţie militară este necesară”, a precizat el. În cursul unei reuniuni a guvernului, Vladimir Putin a estimat că “singurul mijloc de a combate terorismul internaţional este să se acţioneze în mod preventive”, mai citim în Business Insider.
“Ruşii au lovit ţinte din Siria, dar nu în zonele controlate de ISIS”, scrie publicaţia The New York Times.
“Aviaţia militară rusă a bombardat poziţii ale luptătorilor opoziției siriene, inclusiv cel puțin o grupare a rebelilor instruiți de CIA, dând naştere la proteste furioase din partea oficialilor americani și cufundând războiul din Siria într-un nou teritoriu periculos. Intrarea Rusiei în conflictul sirian, prefigurat de o acumularea militară rapidă din ultimele trei săptămâni, de la o bază aeriană în Latakia, face ca posibilitatea unei soluționări politice în Siria să fie şi mai dificilă și creează un nou risc de incidente accidentale între avioanele de război americane și ruse care zboară în aceeași zonă."
„Loviturile aeriene ruse din Siria, orientate impotriva rebelilor sprijiniţi de CIA, spun oficialii americani”, titrează The Wall Street Journal.
„Rusia a lansat miercuri lovituri aeriene în Siria, surpinzându-i pe oficialii americani și occidentali cu garda jos și atragând noi condamnări ale gestului ruşilor, după ce evidenţele sugerează că Moscova nu a vizat în acest atac gruparea extremistă Stat Islamic, ci mai degrabă adversarii regimului Bashar al-Assad. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a explicat miercuri că bombardamentele aeriene efectuate de avioane ruseşti în Siria au avut o amploare limitată şi a spus că omologul său sirian, Bashar al-Assad, dă dovadă de flexibilitate şi se arată deschis unui compromis cu privire la viitorul ţării sale. Şeful statului rus, care a făcut această declaraţie la Kremlin după primele raiduri aeriene efectuate de aviaţia rusească, obţinuse în cursul dimineţii acordul Consiliului Federaţiei – Camera superioară a parlamentului rus – pentru lansarea raidurilor împotriva poziţiilor jihadiştilor din Statul Islamic în Siria pentru a sprijini Damascul. “O soluţie definitivă pe termen lung nu este posibilă în Siria decât pe baza unei reforme politice şi pe baza unui dialog între forţele normale ale ţării”, a spus Vladimir Putin în faţa presei. “Ştiu că preşedintele Assad înţelege aceasta şi că este pregătit pentru un astfel de proces. Sperăm că el va fi activ şi flexibil şi că va fi dispus la un compromis în numele ţării sale şi al poporului său”, a adăugat şeful statului rus.”
“SUA acuză Rusia că "pune gaz pe foc" în războiul civil sirian”, scrie The Guardian, în pagina electronică.
„Washingtonul a acuzat Moscova că pune "gaz pe foc" în războiului civil sirian, respingând pretențiile Rusiei că primele lovituri aeriene în țară sfâșiată de război au vizat teroriștii Statului Islamic. „Abordarea rusă în Siria este "sortită eşecului" şi "va sfârşi prost", a estimat miercuri secretarul american al Apărării, Ashton Carter, după primele lovituri ale Rusiei în ţara devastată de războiul civil. "Abordarea lor este sortită eşecului", a declarat Ashton Carter în cursul unei conferinţe de presă, desfăşurată la Pentagon. "Ceea ce fac va sfârşi prost şi este contraproductiv", a continuat el. Ministrul american a afirmat că primele lovituri ruse probabil nu au vizat gruparea Statul Islamic, contrar intenţiilor afişate de Moscova. "Se pare că ele au avut loc în zone unde nu există forţe ale grupării Statul Islamic", a spus el. Ashton Carter a apreciat, de asemenea, că strategia Rusiei în Siria, care nu prevede o tranziţie politică şi plecarea lui Bashar Al-Assad, riscă să adauge "ulei pe focul" conflictului.”
“Loviturile Rusiei în Siria, o nouă etapă a războiului”, scrie Le Monde.
“La câteva ore după primul bombardament efectuat de armata rusă în regiunile Homs și Hama din Siria, Rusia și Statele Unite au convenit asupra organizării unei reuniuni a de urgență, pentru a evita incidente militare între forțele lor aeriene. Pus în faţa unui fapt împlinit, secretarul de Stat american, John Kerry s-a întâlnit cu omologul său rus Serghei Lavrov la Consiliul de Securitate al ONU, iar cei doi au anunțat necesitatea unei întâlniri "la nivel militar, cât mai curând posibil ", în scopul de a "evita orice incident." „Statele Unite nu se vor opune raidurilor aeriene ruseşti în Siria dacă acestea chiar vizează gruparea Statul Islamic şi ramurile al-Qaida”, a declarat secretarul american de stat John Kerry, după ce un alt responsabil de la Washington a acuzat Rusia că primele sale lovituri aeriene au avut ca ţintă opoziţia moderată siriană, nu jihadiştii, afirmaţii contrazise la Moscova şi Damasc, în timp ce Casa Albă a admis că deocamdată este prea devreme să se pronunţe asupra obiectivelor lovite de aviaţia rusă în Siria. “Am spus clar că vom avea îngrijorări serioase dacă Rusia va lovi zonele unde nu se desfăşoară operaţiuni ale ISIS şi ale grupărilor afiliate al-Qaida”, a indicat şeful diplomaţiei americane la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, prezidată de omologul său rus Serghei Lavrov, reuniune desfăşurată la câteva ore după ce preşedintele Vladimir Putin a anunţat că forţele aeriene ruseşti au început raidurile asupra poziţiilor grupării jihadiste SI în Siria. “Dacă ultimele acţiuni ale Rusiei şi cele aflate în desfăşurare reflectă un angajament autentic în direcţia înfrângerii organizaţiei ISIS, atunci suntem dispuşi să primim favorabil aceste eforturi”, a insistat Kerry. Totuşi, Kerry a apreciat că jihadiştii din ISIS nu vor putea fi învinşi în Siria atât timp cât preşedintele Bashar al-Assad rămâne la putere. “Nu trebuie să amestecăm lucrurile şi nu vom amesteca lupta împotriva ISIS cu sprijinul pentru al-Assad”, a explicat secretarul de stat al SUA. Oficialul American a susţinut că operaţiunile aviaţiei militare ruse nu le vor influenţa pe cele ale coaliţiei antijihadiste conduse de SUA. “Poziţia noastră este clară: înfrângerea grupării Statul Islamic şi a extremismului din Siria nu se poate încheia decât în paralel cu o tranziţie politică în Siria".
“În Afganistan, armata susţine că a cucerit oraşul strategic Kunduz de la talibani”, mai scrie Le Monde.
“Armata afgană a preluat din nou controlul joi asupra oraşului strategic Kunduz, situat în nordul ţării, după lupte violente care au avut loc în cursul nopţii împotriva rebelilor talibani, au informat oficiali guvernamentali. "Forţele speciale afgane controlează în prezent oraşul Kunduz", a anunţat pe Twitter purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne de la Kabul, Sediq Sediqqi. Ministrul adjunct de interne Ayoub Salangi a afirmat că localitatea Kunduz, ocupată luni de insurgenţii islamişti, a fost cucerită în urma unei "operaţiuni speciale". Un locuitor al oraşului, contactat de AFP, a declarat joi dimineaţă că luptele continuau totuşi în unele cartiere, iar corpurile lipsite de viaţă ale combatanţilor talibani erau înşirate pe străzi. Ocuparea oraşului Kunduz de către talibani, o premieră din 2001, i-a determinat pe mii de locuitori să fugă în faţa perspectivei unei reveniri la regimul fundamentalist pe care miliţiile islamiste l-au instituit în perioada când s-au aflat la conducerea Afganistanului, între 1996 şi 2001.”
