“Rusia revendică oficial 1,2 milioane de kilometri pătraţi din Oceanul Arctic”, scrie Le Monde.
“Rusia a revendicat maţi în mod oficial, la Organizaţia Naţiunilor Unite 1,2 milioane de kilometri pătraţi în Arctica. În cerere, Moscova afirmă că anii de cercetare ştiinţifică atestă dreptul său asupra vastelor resurse naturale situate în Oceanul Arctic. La ora actuală, dreptul la mare fixează zona economică exclusivă a unei ţări la 200 de mile marine – circa 370 de kilometri de la coasta sa, oferindu-i suveranitate în această zonă, entru a-i putea exploata resursele. Dincolo de această limită, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, ca fiind internaţionale. În 2001, Moscovei a adresat o prima cerere în acest sens la ONU, dar Organizaţia i-a cerut să aducă mai multe dovezi în sprijinul cererii sale. După aceea, Rusia a trimis mai multe expediţii ştiinţifice polare de anvergură pentru a colecta dovezi în sprijinul revendicării sale. În 2007, o expediţie a efectuat efectuat o plonjare record în profunzimea Oceanului Arctic, plantând în mod simbolic, cu această ocazie, drapelul rus în adâncurile apelor polare.
Revendicarea Moscovei include şi Polul Nord şi îi va oferi în mod potenţial Rusiei accesul la circa 4, 9 miliarde de tone de hidrocarburi, potrivit estimărilor guvernului rus. Rusia, SUA, Canada, Danemarca şi Norvegia îşi dispută de zeci de ani controlul asupra resurselor din Arctica. Potrivit guvernului rus, cercetările din ultimii ani, implicând inclusiv o expediţie în octombrie, demonstrează că limitele platoului continental rus din Arctica se întind mult peste cele 200 de mile marine. Revendicarea Moscovei include o parte din Dorsala Lomonosov, revendicată de asemenea de Danemarca şi Canada, precum şi Dorsala Mendeleev, considerată de Rusia parte integrantă a continentului eurasiatic”, mai scrie Le Monde.
“Obama lansează o campanie în Congres pentru acordul nuclear iranian”, titrează The New York Times.
“Președintele Obama va demara o campanie de discuţii private și intervenţii publice în următoarele câteva săptămâni pentru a-şi construi sprijin în Congres în vederea acordului nuclear cu Iranul, un efort de a contracara un atac bine finanţat din partea criticilor, care au promis să folosească Congresul pentru a se opune acordului. Într-un discurs rostit la Universitatea Americană din Washington, preşedintele Obama va încerca să explice și să apere acordul internațional la care a ajuns luna trecută, care prevede ridicarea unor sancțiuni în schimbul restricțiilor privind capacitatea Iranului de a dezvolta o armă nucleară. Obama, care a promis în campania din 2008 să pună capăt războaielor din Orientul Mijlociu, va folosi discursul pentru a divide Congresul într-o decizie de politică externă de la votul în privinţa războiului din Irak, iar preşedintele american va spune că cei care se opun unui acord cu iranul sunt aceiaşi oameni care au sprijinit acel conflict militar.”
„A fost programată prima dezbatere în tabăra republicanilor – Cine rămâne şi cine pleacă”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“După o mulțime de sondaje lansate în ultimele zile, prima dezbatere republicană este programată pentru joi seara. Fox News, care găzduiește prima dezbatere, a limitat participanții republicani în dezbaterea din prime-time la 10 candidați situaţi cel mai bine într-o medie de cinci sondaje recente. Candidații care nu fac stadiul dezbaterii de joi din prime-time vor participa la o dezbatere separată cu câteva ore mai devreme. Iată cine participă la dezbaterea de joi: magnatul Donald Trump, arflat pe prima poziţie în preferinţele electoralului republican, Jeb Bush, fost guvernator de Florida, guvernatorul statului Wisconsin, Scott Walker, Mike Huckabee, fost guvernator de Arkansas, Ben Carson, fost neurochirurg, senatorul de Texas, Ted Cruz, Marco Rubio, senator de Florida, Rand Paul, senator de Kentucky, guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie şi John Kasich, guvernator de Ohio.”
“Companiile petroliere se luptă să trăiască cu petrolul cotat la 50 de dolari barilul”, titrează The Wall Street Journal. “Companiile petroliere şi-au redus cheltuielile, ca raspuns la scăderea prețurilor petrolului. Cu toate acestea, preţul în scădere sugereaza acestea ar putea avea să săpa şi mai adânc.”
“În Dubai se construieşte cea mai mare pârtie de ski acoperită din lume”, scrie The Guardian în pagina sa electronică.
“Emirul din Dubai, Sheikh Mohammed Bin Rashid Al-Maktoum, a lansat un proiect de dezvoltare a turismului numit Meydan One care va dispune de o pârtie de schi de 1,2 km lungime, de un patinoar şi de cea mai mare fântână din lume. Proiectul va acoperi o suprafaţă de 3,5 milioane de metri pătraţi. Acesta va fi amplasat între turnul Burj Khalifa, cel mai înalt din lume, de 829 de metri şi hipodromul Meydan din centrul emiratului. Faza de proiect este programată să se încheie până în 2020, anul în care Dubai va fi primul oraş arab care va găzdui World Expo. Pe lângă pârtia de schi planificată şi de patinoar, dezvoltarea va mai cuprinde şi cea mai mare fântână din lume, capabilă să arunce apă până la 420 de metri înălţime. De asemenea, patinoarul de 1,5 km va fi cel mai lung din lume. Hoteluri, proprietăţi rezidenţiale, un centru comercial şi o clădire turn foarte înaltă numită Meydan One Tower sunt incluse în proiect. Dubai are deja o pârtie de schi artificială de interior într-un centru comercial deschis în noiembrie 2005.”