“Cutremurul în urma scandalului scurgerilor de documente ale unei firme de avocatură din Panama, ce prezintă detalii din conturile offshore aparținând zecilor de persoane proeminente, reverberează de la Beijing la Kremlin în Islanda și în afara ei”, mai scrie Wall Street Journal.
“Ce este Panama Papers? Cea mai mare scurgere de date din istorie îi expune pe cei bogaţi şi puternici”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“O firmă de avocatură obscură în America Centrală este sursa a ceea ce se numește cea mai mare scurgere de informații din istorie. E-mailuri și documente dezvăluie modul în care lumea celor bogaţi şi puternici – de la Vladimir Putin, la regele Salman al Arabiei Saudite, la Lionel Messi, fotbalist al FC Barcelona, la preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko şi până la prim-ministrul Islandei – ascunde relațiile de afaceri folosind paradisuri fiscale offshore. Sute de jurnaliști din întreaga lume au analizat în secret terabiţi de date de la Mossack Fonseca, o firmă de avocatură din Panama cu birouri in intreaga lume. Descoperirile lor au fost publicate în mod colectiv la 3 aprilie sub numele de Panama Papers.”
„Scandalul Panama Papers îl pune pe liderul islandez în poziţia de a demisiona”, titrează The New York Times.
“Mii de islandezi au manifestat luni împotriva premierului islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson, implicat în scandalul Panama Papers, ancheta unor jurnalişti care au dezvăluit bunuri ale acestuia într-un paradis fiscal şi care ar putea provoca răsturnarea lui de la putere. Premierul islandez, Sigmundur David Gunnlaugsson spune că nu va demisiona. Apărarea lui este simplă: el nu a ascuns niciodată bani în străinătate, iar soţia lui este în regulă cu fiscul islandez. "Ea nu a folosit niciodată vreun paradis fiscal", a scris Gunnlaugsson pe site-ul său. "Nu am avut în vedere să demisionez din acest motiv şi nu voi demisiona din acest motiv", a insistat el luni după-amiază. Conform documentelor publicate de Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţii, Gunnlaugsson, în vârstă de 41 de ani, a înfiinţat în 2007 împreună cu viitoarea sa soţie, o firmă în paradisul fiscal din Insulele Virgine, numită companie numită Wintris, pentru a ascunde milioane de dolari, până când el i-a vândut părţile sale în 2009 pentru suma simbolică de un dolar. Când a fost ales pentru prima oară deputat, în aprilie 2009, el a omis să menţioneze această participaţie în declaraţia de avere, în timp ce era obligat de lege. În timp ce populaţia nemulţumită manifesta, premeirul şi-a exprimat regretul la postul naţional de televiziune RUV că nu a dezvăluit mai devreme această participaţie. Afacerea este extrem de sensibil într-o ţară marcată de excesele anilor 2000, când în sectorul financiar au înflorit firmele fantomă. Fiu de deputat şi jurnalist de profesie, Gunnlaugsson ar fi trebuit să întruchipeze o ruptura cu clasa politică, inclusiv cu a partidului său, care a închis ochii la frenezia expansiunii băncilor islandeze. Acesta s-a terminat cu o criză financiară istorică, o recesiune şi un plan de salvare al Fondului Monetar Internaţional. Soţia lui, Anna Sigurlaug Palsdottir, de 41 de ani, este fiica unui om de afaceri care a făcut avere fiind concesionar al maşinilor Toyota în ţară. Pe 15 martie, ea singură a făcut publică pe Facebook existenţa societăţii Wintris, care administrează averea moştenită. Opoziţia de stânga a depus o moţiune de cenzură care va fi supusă votului la o dată ce urmează a fi stabilită.”
“Un bancher britanic a înființat o firmă utilizată de Coreea de Nord pentru a vinde armament”, scrie The Guardian, în pagina electronică.
„O societate-ecran nord-coreeană utilizată pentru finanţarea programului nuclear al Phenianului a figurat printre clienţii casei de avocatură Mossack Fonseca, epicentrul unui amplu scandal de evaziune fiscală. Printre cele 11,5 milioane de documentescoase la iveală de scandalul Panama Papers, unele se referă la compania DCB Finance. Având sediul la Phenian, aceasta a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice în anul 2006 şi a fost constituită legal de Mossack Fonseca. În acel an, Coreea de Nord a desfăşurat primul său test nuclear, ceea ce i-a atras primele sancţiuni din partea Consiliului de Securitate al ONU. DCB Finance fusese înregistrată de un cetăţean nord-coreean, Kim Chol-Sam şi de Nigel Cowie, un bancher britanic care s-a stabilit în Coreea de Nord în 1995. Cowie a condus prima bancă străină din Coreea de Nord, Daedong Credit Bank, iar DCB Finance era o filială a acesteia. Documentele demonstrează că, în pofida faptului că DCB Finance avea sediul la Phenian, Mossack Fonseca nu remarcase legătura cu Coreea de Nord înainte de 2010, an în care Agenţia de investigaţii financiare din Insulele Virgine Britanice i-a trimis casei de avocatură o scrisoare în care cerea informaţii despre societatea respectivă. Abia atunci Mossack Fonseca a încetat să mai reprezinte interesele DCB Finance. În 2011, Nigel Cowie, care susţine că nu avea cunoştinţă de tranzacţii ilegale, a revândut partea sa de acţiuni deţinute în cadrul Daedong Credit Bank unui consorţiu din China. Această bancă, DCB Finance şi Kim Chol-Sam au fost vizate, începând din iunie 2013, de sancţiunile Washingtonului care bănuia că furnizarea de servicii financiare celor două entităţi nord-coreene juca un ''rol central'' în dezvoltarea programelor nucleare şi balistice nord-coreene.”
“Ce este Panama Papers? Un ghid referitor la cea mai mare scurgere de informaţii din istorie”, mai scrie Guardian.
“O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente din baza de date a celei de-a patra cea mai mare firmă de avocatură off-shore din lume, Mossack Fonseca a dus la dezvăluirea de conturi în paradisuri fiscale aparţinând 143 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele au fost obținute dintr-o sursă anonimă, de ziarul german Süddeutsche Zeitung care le-a dat publicităţii împreună cu Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii ICIJ. Potrivit ICIJ, ce reuneşte pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi offshore sunt implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.”
“Justiţia panameză deschide o anchetă în urma dezvăluirilor din Panama Papers”, scrie Le Monde.
“Justiţia din Panama va deschide o anchetă asupra scandalului de evaziune fiscală numit Panama Papers care implică înalţi responsabili politici, sportivi sau din lumea afacerilor, a anunţat Ministerul Public la Ciudad de Panama. "Faptele descrise în media naţionale şi internaţionale sub denumirea vor face obiectul unei anchete", a menţionat ministerul public într-un comunicat. Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, relevă o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, Mossack Fonseca.”
“Grecia întoarce primii emigranți în Turcia”, mai citim în Le Monde.
“Trei nave turce cu migranţi la bord au plecat luni dimineaţă dinspre insulele greceşti Lesbos şi Chios către Turcia, în baza acordului încheiat de Uniunea Europeană şi Ankara, pe 18 martie, pentru a limita afluxul de migranţi către continentul european. Feribotul Lesvos, unul de mici dimensiuni, a plecat din insula Lesbos spre oraşul Dikili, situat pe coasta de vest a Turciei. El a fost urmat de un catamaran, Nezli Jale, având la bord câteva sute de migranţi. O altă navă transportând migranţi a părăsit luni dimineaţă insula Chios cu destinaţia Turcia. Majoritatea acestor migranţi provin din Pakistan şi Bangladesh, potrivit Ewei Moncure, purtătoare de cuvânt a Frontex, Agenţia europeană pentru managementul cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE. În virtutea acordului dintre UE şi Ankara, pentru fiecare imigrant ilegal retrimis în Turcia, un solicitant de azil sirian va fi acceptat în Uniunea Europeană, în limita a 72.000 de persoane. Comisia Europeană a subliniat vineri că intenţionează să înceapă luni, 4 aprilie, punerea în practică a planului de retrimitere a solicitanţilor de azil din Grecia în Turcia. Precizarea executivului comunitar a venit ca răspuns la criticile din partea Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi şi a organizaţiei Amnesty International.”
