“În Grecia, dezbaterile referitoare la adoptarea celui de-al treilea pachet de ajutor întră în prelungiri”, scrie Le Monde.
“Faza finală a adoptării celui de al treilea plan de ajutor pentru Grecia din ultimii 5 ani a devenit o cursă de obstacole în noaptea de joi spre vineri, din cauza reticențelor de pe flancul stâng la Syriza, de Germania și din nou de FMI. În timpul nopţii, după o zi plină de dezbateri în comisiile parlamentare, cei 300 de deputați s-au reunit în sesiune plenară care să ducă la un vot, contrazicându-se pe priobleme procedurale sub ochii președintelui Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, membru SYRIZA”, mai scrie Le Monde.
„Creditorii Greciei au serioase îngrijorări în privinţa spiralei datoriilor ţării”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.
„Miniștrii de finanțe din zona euro se reunesc vineri la Bruxelles, pentru a se pronunța asupra noului plan de ajutor internațional pentru Grecia. Atena și creditorii săi internaționali au ajuns marți la un acord tehnic în vederea unui al treilea plan de ajutor internațional, în valoare de 85 miliarde de euro. Textul a fost transmis marți seară partenerilor Greciei din zona euro și trebuie ratificat de parlamentul de la Atena înainte de a fi examinat de Eurogrup. Dacă miniștrii de finanțe vor aproba noul plan de asistență, acesta va trebui validat de mai multe parlamente, printre care Bundestagul german. Potrivit unei surse guvernamentale elene, cancelarul german Angela Merkel s-a arătat marți, într-o discuție telefonică cu premierul elen Alexis Tsipras, circumspectă față de acest acord încheiat de urgență, exprimându-și preferința față de un credit-punte, care să permită Atenei să onoreze scadența din 20 august, dar și un timp suplimentar pentru discutarea planului.”
“Condiție pentru un nou plan de salvare: FMI insistă pe reducerea datoriilor Greciei”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.
„Fondul Monetar Internaţional aşteaptă ca europenii să ia decizii legate de reducerea poverii datoriei Greciei, înainte de a hotărî dacă va participa la noua susţinere financiară a ţării, a informat instituţia. “Aşteptăm să lucrăm cu autorităţile elene pentru a dezvolta programul de reforme mai detaliat şi ca partenerii europeni ai Greciei să ia măsuri de reducere a poverii datoriei", a declarat şefa misiunii FMI la Atena, Delia Velculescu, într-un comunicat. Această declaraţie intervine în momentul în care parlamentul grec trebuie să aprobe un acord asupra noului plan de ajutorare de 85 de miliarde de euro, al treilea din 2010, în schimbul unor severe măsuri de austeritate. FMI, unul din principalii creditorii ai ţării alături de europeni a luat parte la discuţiile cu Atena, însă a făcut cunoscut că participarea sa financiară depinde, printre altele, de măsurile europenilor pentru a face datoria greacă sustenabilă. Numeroase ţări europene, cu Germania în frunte, pretind participarea FMI la planul de ajutorare, dar se arată extrem de reticente la ideea de a relaxa datoria Greciei, situată la 170% din PIB. "FMI va lua în considerare acordare de fonduri suplimentare Greciei odată ce autorităţile vor adopta măsuri privind programul de reforme şi vor fi luate măsuri legate de reducerea poverii datoriei", a subliniat Delia Velculescu.”
“PIB-ul Germaniei accelerează. Franţa rămâne pe loc”, titrează The Wall Street Journal.
“Creșterea economică a Germaniei a accelerat ușor în al doilea trimestru în urma creșterii exporturilor, dar s-a blocat în Franța, subliniind marile divergențele din cadrul zonei euro, care amenință perspectivele pentru o redresare susținută. PIB-ul Germaniei a crescut cu 0,4% faţă de trimestrul anterior, sub estimările analiştilor, care se aşteptau la o creştere de 0,5%. În Franţa însă, stiuaţia este la fel faţă de trimestrul anterior, neînregistrându-se niciun fel de creştere.”
„Petrolul scade la minimul ultimilor 6 ½, mai scrie Wall Street Journal.
“Petrolul WTI tranzacţionat la New York Mercantile Exchange a scăzut la minimul ultimilor 6 ani şi jumătate ajungând la 41,35 dolari barilul, cel mai mic preţ de la căderea abruptă din ultimul an. Acest fapt creşte preocupările legate de cererea din China în urma devalorizării yuanului.”
„Devalorizarea yuanului ar putea reprezenta o nouă fază în războiul valutar”, scrie publicaţia The New York Times.
„De ani de zile, China arata ca un noncombatant principial. Ca și alte țări care doresc să obțină un avantaj economic şi care au lăsat valoarea monedelor lor să alunece pe piețele internaționale, China a avut o politică fermă în privinţa politicilor sale valutare. În această săptămână însă, China a intrat în luptă. Într-o decizie surpriză, autoritățile țării au început brusc marţi devalorizarea monedei, renminbi sau yuan. În timp ce căderea a luat o pauză vineri, yuanul a pierdut 4,4% față de dolar în această săptămână, o scădere foarte mare pentru China. Analistii spun ca tensiunile valutare ar putea agrava unele dintre problemele înrădăcinate în economia globală, iar mutarea China reprezintă o dilemă pentru Rezerva Federală americană Fed, care ia în considerare creșterea ratelor dobânzii.”
“Oficialii SUA cred că ISIS a folosit arme chimice în Irak”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“Statele Unite cred că militanţii Statului Islamic au atacat combatanţi kurzi cu arme chimice în apropierea oraşului Erbil, situat în nordul Irakului, iar americanii anchetează felul în care gruparea jihadistă ar fi putut să obţină această armă chimică interzisă. Oficiali americani de rang înalt, citaţi de ziarul Wall Street Journal, afirmă că deţin informaţii credibile potrivit cărora agentul utilizat într-u atac chimic recent este gazul muştar – iperită. Statul Islamic ar fi putut să obţină gazul în Siria, al cărei Guvern a recunoscut că deţine cantităţi importante din acest agent citotoxic şi vezicant în 2013, când a fost de acord să renunţe la arsenalul său chimic, potrivit ziarului. Gruparea ar fi putut să obţină gazul şi din Irak. Oficiali kurzi au anunţat că forţe peshmerga au fost atacate pe 12 august, lângă Makhmur, la 60 de kilometri sud de Erbil, iar Ministerul german al Apărării a anunţat că aproximativ 60 de luptători au suferit dificultăţi în a respira din cauza atacului – un efect al folosirii unor armelor chimice.”