„Partidele separatiste au câştigat duminică majoritatea absolută în alegerile regionale din Catalonia, un succes pe care ele îl prezintă ca un mandat pentru a conduce această regiune bogată a Spaniei la secesiune. Potrivit rezultatelor după numărarea a peste 60% din buletinele de vot, lista "Împreună pentru da", principala coaliţie separatistă, a obţinut 62 de locuri. Cealaltă listă separatistă Candidatura unităţii populare, de extrema-stângă, obţine 10. Împreună, cele două liste obţin 72 de locuri în legislativul regional de 135, dincolo de majoritatea absolută cerută de 68 de locuri. În procente, ele obţin 47,3% din voturi, potrivit acestor rezultate. Şeful executivului regional catalan în exerciţiu Artur Mas a revendicat victoria, declarând: "Am câştigat!". "Statului spaniol, fără ranchiună, adio", a lansat pe contul său de Twitter Antonio Banos, şeful micului partid separatist de stânga anticapitalist. Coaliţia de partide aflată în spatele lui Mas în cadrul "Împreună pentru da" ar trebui totuşi să se înţeleagă cu Candidatura Unităţii Populare, de extremă stânga, pentru a forma o majoritate”, mai scrie Guardian.

“După victoria separatiştilor, Catalunia se îndreaptă spre secesiune?”, citim în Le Monde.

„Partidul separatist catalan radical de stânga Candidatura Unităţii Populare CUP a chemat duminică la "nesupunere" după victoria taberei separatiste în alegerile regionale din Catalonia. "Suveranitatea catalană a fost clară", a declarat liderul partidului Antonio Bańos la o întâlnire cu militanţi ai formaţiunii sale, organizată într-un cartier din Barcelona, Poblenou. Cu aproape 99% din buletinele de vot numărate, coaliţia pro-independenţă Junts pel Si – compusă dintr-un partid de dreapta, o formaţiune a stângii republicane şi asociaţii separatiste – s-a plasat în frunte, obţinând 62 de locuri în parlamentul regional. Cu zece locuri de la CUP, care şi-a multiplicat scorul de trei ori comparativ cu alegerile precedente, tabăra separatistă este majoritară în parlament, cu 72 de locuri din 135. CUP este totuşi foarte departe ideologic de Artur Mas, figură de frunte a Junts pel Si – "Împreună pentru da", un conservator. CUP a anunţat în mod repetat că va refuza să-l învestească preşedinte. Printre altele, acest partid a cerut un "plan de urgenţă socială". "De mâine, legea poate şi nu mai trebuie ascultată de catalani", a declarat Banos, chemând locuitorii regiunii la nesupunere, să nu mai aplice "legile nedrepte pentru clasele sociale catalane". "Trebuie ca toţi catalanii să poată avea toate cele trei mese pe zi", a mai declarat el, într-o critică a politicilor de austeritate impuse de Madrid, dar şi la adresa guvernului regional al lui Artur Mas. "Astăzi se naşte republica", a mai spus el, apărând o "republică demnă" şi "inalienabilă".

“5 întrebări referitoare la loviturile franceze în Siria”, mai scrie Le Monde.

“Palatul Elysee a anunţat că armata franceză a desfăşurat primele sale lovituri în Siria contra Statului Islamic. “Franţa a efectuat duminică primul său atac aerian în Siria, împotriva unei tabere de antrenament a jihadiştilor din Statul Islamic, lângă Deir Ezzor, în estul teritoriului sirian”, a anunţat preşedintele francez Francois Hollande la New York, unde se va desfăşura cea de-a 70-a sesiune a Adunării Generale a ONU. "Forţele noastre şi-au atins ţintele", a subliniat şeful statului francez, precizând că şase avioane au fost implicate în operaţiune şi dând asigurări că nu au fost înregistrate pierderi în rândul civililor. "Alte atacuri ar putea avea loc dacă va fi necesar", a adăugat Hollande. Parisul, care participă la lovituri ale coaliţiei anti-SI în Irak, dar care până în prezent a refuzat să intervină în Siria nedorind o confruntare cu preşedintele sirian Assad, şi-a modificat strategia din motive de "legitimă apărare" în faţa ameninţării teroriste. Forţele militare franceze efectuează zboruri de recunoaştere din 8 septembrie deasupra Siriei, în eventualitatea iniţierii unor lovituri aeriene. În aceste condiţii, publicaţia Le Monde lansează 5 întrebări: ce ţinte au fost vizate, ce mijloace tehnice sunt angajate, care este cadrul juridic, ce se va întâmpla în cazul în care armata franceză ucide un francez în Siria şi de ce Franța a intrat acum spectaculos în Siria după ce a refuzat cu un an în urmă?”

„Rusia ia prin surprindere SUA cu un acord în lupta contra ISIS”, titrează The New York Times.

 „Statele Unite au fost lăsate descoperite, după ce Rusia a ajuns la o înțelegere cu Irak, Siria și Iran pentru a partaja informații despre militanții Statul Islamic. Pe de altă parte, „atacurile aviatice întreprinse de Franţa asupra poziţiilor grupării teroriste Statul Islamic de pe teritoriul Siriei, fără aprobarea Damascului şi Consiliului de Securitate al ONU "nu pot fi considerate legitimă apărare", a notat, pe pagina sa de Facebook, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova. "Am dori să aflăm mai multe despre conceptul de autoapărare sub formă de atacuri aeriene asupra unui stat care nu a atacat pe nimeni şi fără acordul lui, precum şi despre modul în care acest concept corespunde dreptului internaţional", a scris Zaharova, criticându-i din nou pe cei în opinia cărora "referendumul pe marginea Crimeei este o anexare, în timp ce atacurile aviatice fără acordul Consiliului de Securitate al ONU şi acordul guvernului ţării vizate sunt autoapărare". Potrivit Mariei Zaharova, acţiunile Franţei în Siria "nu înseamnă drept internaţional, ci distrugerea lui în faţa comunităţii internaţionale şocate". Franţa a întreprins lovituri aeriene în Siria, pe baza informaţiilor culese în timpul zborurilor de recunoaştere lansate în ultimele două săptămâni, a anunţat duminică preşedinţia franceză prima operaţiune de acest fel. Aproape 30.000 de recruţi străini au ajuns în Siria şi Irak până în prezent, mulţi dintre ei pentru a se alătura Statului Islamic, un număr dublu faţă de ultimul an, se tem serviciile americane de informaţii, dezvăluie The New York Times în pagina electronică de duminică.”

“Irak semnează un acord cu Rusia, Iran şi Siria pentru Combaterea Statului Islamic”, scrie The Wall Street Journal.

”Irakul s-au alăturat Rusiei , Iranului și Siriei într-un nou acord pentru a consolida cooperarea împotriva grupării  extremiste Stat Islamic, extinzând aria de influenţă a Kremlinului în Orientul Mijlociu, în defavoarea rivalilor de la Washington. Preşedintele rus Vladimir Putin a catalogat duminică ilegală şi ineficientă susţinerea pe care Statele Unite o oferă forţelor rebele din Siria, apreciind că rebelii antrenaţi de americani dezertează pentru a se alătura Statului Islamic cu tot cu armele furnizate de Washington. Putin a declarat într-un interviu înregistrat, pentru posturi americane înainte de întâlnirea cu preşedintele american Barack Obama, că preşedintele sirian Bashar al-Assad merită susţinerea internaţională întrucât luptă împotriva unor organizaţii teroriste. Obama şi Putin urmează să discute luni, după ce liderul rus va susţine un discurs la ONU, în pofida faptului că oficiali de la Casa Albă şi de la Kremlin s-au contrazis în legătură cu lucrurile despre care vor vorbi şi chiar în legătură cu cine a iniţiat întâlnirea. “În opinia mea, acordarea unui sprijin militar unor structuri ilegale contravine principiilor dreptului internaţional modern şi Cartei ONU", afirmă el, potrivit unui fragment dintr-un interviu acordat posturilor americane CBS şi PBS pe care Kremlinul l-a făcut public. Pe de altă parte, puncte de frontieră din estul Afganistanului sunt luate cu asalt de sute de jihadişti afiliaţi grupării Statul Islamic. Doi poliţişti au fost ucişi în atacuri, în provincia Nangarhar, a declarat un oficial local pentru BBC. Forţe guvernamentale, care au ripostat atacurilor, în districtul Achin, au ucis 60 de militanţi, potrivit acestei surse. Militanţi afiliaţi SI primesc tot mai multă susţinere în Afganistan. O grupare afiliată ISIS a revendicat, într-un comunicat, un "mare atac" în Nangarhar. Locuitori din această provincie acuză gruparea jihadistă că torturează şi decapitează oameni şi că ia ostatici. Aceste atacuri coordonate au loc la o zi după o operaţiune a forţelor guvernamentale, care au ucis 51 de militanţi Si potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului afgan de Interne. Districtul Achin se află la frontiera cu Pakistanul, o zonă pe care ISIS o desemnează drept "statul Khorasan".

“CEO-ul Volkswagen promite acțiune în scandalul emisiilor”, mai scrie Wall Street Journal.

“Matthias Müller nu a pierdut timpul afirmându-şi  autoritatea, după ce Volkswagen AG l-a numit în funcţie săptămâna trecută pe cel venit de la Porsche. Muller le-a promis investitorilor și clienților o investigație amănunțită în scandalul emisiile care a lovit cel mai mare producător auto din Europa. Iar într-o scrisoare adresată angajaților, care a intrat în posesia The Wall Street Journal, Müller a strâns rândurile, promițând că astfel de abateri "nu se vor mai întâmplă niciodată."