“În Catalonia, Parlamentul a votat pentru ruperea de Spania”, scrie Le Monde.
“Parlamentul regional din Catalonia a adoptat luni o rezoluţie fără precedent pentru separarea de Spania, lansând o aşa-numită foaie de parcurs spre independenţă pe care guvernul central de la Madrid a promis că o va bloca, transmit agenţiile internaţionale de presă. Declaraţia de secesiune, primul pas despre care partidele pro-independenţă speră că va duce la desprinderea regiunii de Spania şi la crearea unei republici independente în interval de 18 luni, a primit susţinerea majorităţii legislativului regional. 72 de deputaţi din 135 au adoptat această rezoluţie care lansează un proces ce vizează crearea "unui stat catalan independent care ia forma unei republici". Separatiştii susţin că dispun de un sprijin suficient pentru a lansa procesul de independenţă. Contribuţia Cataloniei, regiune cu 7,5 milioane de locuitori, la Produsul Intern Brut al Spaniei este de 20%. Constituţia Spaniei nu permite desprinderea niciunei regiuni, iar premierul de centru-dreapta Mariano Rajoy, al cărui partid va avea de înfruntat alegerile generale din septembrie, a spus că va contesta cât de repede posibil rezoluţia la Curtea Constituţională. Rezoluţia parlamentului catalan prevede de asemenea lansarea lucrărilor parlamentare pentru crearea unei administraţii fiscale independente şi a unei securităţi sociale. Votul survine după ani de tensiuni tot mai puternice între executivul liderului catalan în funcţie Artur Mas şi guvernul central. La 9 noiembrie 2014, Artur Mas, naţionalist devenit separatist, a ocolit o interdicţie a Curţii Constituţionale, organizând o consultare simbolică – dar interzisă – la care 1,9 milioane de persoane s-au pronunţat în favoarea independenţei”, mai citim în Le Monde.
“Pentagonul vrea mai multe trupe militare americane in Europa”, titrează The Wall Street Journal.
“Responsabili de rang inalt ai Pentagonului propun suplimentarea numarului de forţe ce vor fi trimise in Europa in baza principiului rotaţiei pentru a consolida prezenţa militară americană. Noile măsuri, care ar permite prezenţa mai multor brigăzi americane în Europa în orice moment, au fost prezentate cu prilejul unui forum desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute la Simi Valley, California, la care au luat parte responsabili din domeniul militar si al Apararii. Acestia au condamnat agresiunea militara si amenintarile venite din partea presedintelui Vladimir Putin şi au atras atentia că SUA nu trebuie să permită să fie distrasă de la conflictul din Ucraina de cooperarea Moscovei cu Occidentul in razboiul sirian. Generalul Philip Breedlove, comandantul fortelor aliate ale NATO în Europa, a afirmat ca ar dori ca mai multe brigazi sa fie implicate ca forte rotationale in Europa, o decizie asupra acestei propuneri urmand sa fie facuta "in lunile urmatoare".
“Obama și Netanyahu adoptă un ton agresiv privind ajutoarele militare americane acordate Israelului”, scrie The Guardian în pagina electronică.
“Discuţiile purtate luni în privat de Benjamin Netanyahu şi Barack Obama au fost primele de peste un an şi mai ales prima de la încheierea în luna iulie a acordului dintre Iran şi marile puteri privind controversatul program nuclear al Teheranului, piesa de rezistenţă a politicii externe a liderului de la Casa Albă, considerată o "greşeală istorică" de premierul israelian., După ce s-a opus cu toată puterea timp de mai multe luni acordului privind programul nuclear iranian, Benjamin Netanyahu a luat în discuţie pentru prima dată la Washington, necesitatea de a supraveghea ca acest acord să fie respectat. "Avem un interes comun să împiedicăm Iranul să încalce acordul care a fost semnat şi vom colabora în legătură cu acest subiect", a declarat presei Benjamin Netanyahu, la finalul întrevederii avute cu preşedintele american, Barack Obama, la Casa Albă. "Toată lumea ştie că am avut divergenţe asupra acestui acord, dar acum chestiunea este ce putem face?", s-a întrebat el, refuzând totuşi să ofere detalii despre vreo posibilitate de supraveghere a acordului. La întrebările jurnaliştilor, el s-a limitat să vorbească despre cooperarea bilaterală întărită în domeniul securităţii, în special din punct de vedere al informaţiilor. Benjamin Netanyahu a încercat luni la rând să îi convingă pe congresmenii americani să saboteze acest acord. El a mers până la a se adresa Congresului în martie, provocând reacţia iritată a administraţiei americane.”
“Trump: Hillary Clinton candidează la preşedinţie pentru că vrea să scape de închisoare”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
“Magnatul Donald Trump a sugerat luni că fostul Secretar de Stat american Hillary Clinton, ar avea probleme juridice grave în cazul în care ar ajunge la numească următorul Procurorul General al SUA. Vorbind la un miting de campanie în Springfield, Illinois, Trump a atacat/o pe Hillary Clinton în problema e-mail-urilor controversate de la Departamentul de Stat. Trump a afirmat că Clinton a comis o "infracțiune".
“Vândută cu 170,4 milioane de dolari la o licitaţie – pictura lui Modigliani intră în clubul elitist al lucrărilor de artă, scrie The New York Times.
“O pictură de artistul italian Amedeo Modigliani s-a vândut pentru 170.405.000 dolari, la o licitație a Casei Christie’s, luni noaptea. Lucrarea este intitulată Nu Couche şi a fost realizată în 1917- 1918. La vremea respectivă, lucrarea a provocat un imens scandal pentru descrierea îndrăzneață a unei femeie goale. Vânzarea picturii a durat 9 minute, iar oferta câștigătoare a venit prin telefon, de la un miliardar chinez, cu mult peste prețul garantat de 100 de milioane de de dolari.”