“Slovenia face apel la armată pentru a controla fluxul imigranţilor”, titrează The Wall Street Journal.
“Slovenia a început să desfăşoare armata la graniţa cu Croaţia, unde mii de refugiaţi aşteaptă permisiunea să pătrundă pe teritoriul sloven, de unde doresc să-şi continue drumul către vestul Europei. Televiziunea publică din Croaţia, HTV, a arătat imagini cu soldaţi sloveni la graniţa dintre cele două ţări şi coloane militare alcătuite din camioane şi vehicule de luptă. Guvernul de la Ljubljana a anunţat în cursul dimineţii că a cerut modificarea în regim de urgenţă a legislaţiei pentru a putea folosi armata la securizarea graniţei cu Croaţia, întrucât numărul foarte mare al imigranţilor “a depăşit limitele sustenabile”, numai între miezul nopţii şi ora şapte dimineaţa intrând în Slovenia alţi circa 2.500. Parlamentul sloven dezbate în prezent solicitarea executivului, ce trebuie aprobată cu o majoritate de două treimi. A fost solicitat de asemenea sprijinul Uniunii Europene, preşedintele sloven Borut Pahor declarând, după o întâlnire avută marţi la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, că va cere oficial partenerilor din UE să trimită forţe de poliţie la frontiera ţării sale cu Croaţia. Potrivit agenţiei slovene de presă STA, în taberele din Slovenia se află în prezent 8.390 de refugiaţi. După ce Ungaria a închis vineri noaptea şi graniţa cu Croaţia – unde a fost ridicat un gard de sârmă ghimpată, la fel ca la frontiera cu Serbia -, presiunea migratorie s-a mutat în direcţia Sloveniei. Dar autorităţile acesteia din urmă au avertizat că nu pot asigura trecerea a mai mult de 2.500 de imigranţi pe zi, în timp ce fluxul zilnic este cuprins între 5.000 şi 10.000, numărul total înregistrat începând de vineri fiind de aproape 20.000 de imigranţi. În prezent, mii de imigranţi aşteaptă permisiunea de a trece graniţa croato-slovenă, blocaje asemănătoare fiind observate şi la graniţa sârbo-croată după ce guvernul de la Zagreb a limitat la rândul său intrările. Situaţia riscă să se agraveze în zilele următoare, întrucât fluxul migrator ce foloseşte aşa-numita rută a Balcanilor pare să se intensifice. Numai într-o singură zi au pătruns în Macedonia alţi circa 10.000 de noi imigranţi. Tot marţi, atât Croaţia cât şi Slovenia au anunţat că examinează posibilitatea ridicării unor garduri la graniţă, după modelul Ungariei, mai scrie Wall Street Journal.
„Canada nu va mai participa la campania de lovituri aeriene în Siria şi Irak”, citim în pagina electronică a publicaţiei The Guardian.
„Premierul desemnat al Canadei, liberalul Justin Trudeau a confirmat faptul că statul nord-american își va retrage avioane de luptă din misiunea condusă de SUA împotriva Statului Islamic în Irak și Siria. În prima sa conferință de presă de după victoria zdrobitoare a liberalilor în alegerile federale din Canada, liderul vizibil obosit a spus că a vorbit la telefon cu președintele american Barack Obama, în care a abordat intenția sa de a retrage avioanele de luptă ale Canadei din campania anti-ISIS. Trudeau nu a stabilit un calendar pentru retragerea forţelor canadiene. Această ţară participă în prezent cu șase avioane de luptă CF-18 la campania de bombardamente condusă de SUA.”
„Atacurile cu armă albă continuă în Israel”, scrie Le Monde.
„Doi palestinieni au fost ucişi marţi seară la Hebron, în Cisiordania ocupată, după ce au atacat soldaţi cu o armă albă, potrivit unui comunicat al armatei israeliene şi unor martori oculari. Doi indivizi au atacat la un post militar din Hebron doi soldaţi, rănindu-l pe unul dintre aceştia, a precizat armata. "Forţele israeliene au reacţionat la acest atac deschizând focul asupra celor doi suspecţi", a adăugat comunicatul. Martori prezenţi la incident au făcut cunoscut că cei doi agresori, palestinieni, au fost ucişi de soldaţi. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a atras marţi atenţia asupra folosirii excesive a forţei, înainte de a se întâlni la Ierusalim cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu. În cursul unei conferinţe de presă comune cu Benjamin Netanyahu, Ban Ki-moon a afirmat că folosirea excesivă a forţei "poate suscita frustrări şi îngrijorări care înmulţesc violenţele". Pe de altă parte, secretarul general al ONU a subliniat că trebuie evitat ca "situaţia să se tranforme într-un conflict religios cu un potenţial de implicări pentru regiune". "Israelienii şi palestinienii sunt în pragul unei noi catastrofe", a declarat el. "Singura modalitate de a pune capăt acestui conflict este prin intermediul negocierilor care vor produce rezultate concrete", a adăugat Ban Ki-moon. La rândul său, Benjamin Netanyahu a afirmat că este "dreptul Israelului de a-şi apăra cetăţenii". "Nu folosim forţă excesiv", a adăugat el. El a denunţat cauzele "terorismului palestinian" care, în opinia sa, nu sunt legate de procesul de pace sau de colonii, ci "de voinţa de a distruge Israelul pur şi simplu". Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, va informa miercuri Consiliul de Securitate al ONU, în cadrul unor consultări cu uşile închise, despre discuţiile purtate în Orientul Mijlociu. Ban Ki-moon se va adresa Consiliului prin videoconferinţă de la Ramallah, din Cisiordania, unde urmează să se întâlnească miercuri cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas. Această reuniune a fost convocată "de urgenţă", cu începere de la 21.00 ora României, la solicitarea secretarului general al Naţiunilor Unite, "pentru a informa membrii Consiliului despre vizita sa în Israel" şi teritoriile palestiniene.”
“Ferarri este evaluată la 9,8 miliarde de dolari”, titrează The New York Times.
“De ani de zile, fanaticii segmentului auto au visat să fie proprietarii unui Ferrari. Ei pot deține acum cel puțin o parte din companie. Producatorul de masini sport a făcut o ofertă publică inițială, marti, de 52 de dolari pe acțiune, sperând să adune astfel peste 894 milioane de dolari pentru compania mamă, Fiat Chrysler. Evaluarea firmei de maşini sport se ridică la aproximativ 9,8 miliarde de dolari. Ferrari începe tranzacționarea pe New York Stock Exchange miercuri dimineata sub simbolul Race, într-un moment greu pentru industria auto din Europa. De săptămâni încoace, acțiunile companiei-mamă și cele ale altor companii auto europene au căzut pentru un timp, ca urmare a scandalului emisiilor diesel inselat cu care se confruntă Volkswagen.”
„Datorii de 50 de trilioane de euro: Iată cum arată al treilea val al crizei financiare din 2008”, scrie portalul de ştiri Business Insider.
„În 2015, imaginea unui trader care tranzacţiona fructe la bursa din China cu un laptop a devenit virală pe reţelele de socializare. Numarul de chinezi cu conturi de tranzactionare in marjă a explodat încât chiar și băcanii au considerat că un lucru normal să plaseze pariuri pe acțiuni. Creșterea economică a Chinei a încetinit ca niciodată. Goldman Sachs a publicat recent un material de cercetare care descrie evenimente pe piețele emergente ale lumii, ca fiind "al treilea val" al crizei financiare care a început în 2008.