“Suspendarea Tratatul Schengen este o ipoteză luată în calcul. Se va cere reintroducerea controlului la frontiere”, scrie portalul Tgcom24.mediaset.it
“Comisia Europeană ar putea propune suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, afirmă surse din cadrul Uniunii Europene. "În cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale Spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate propune Consiliului activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani", a declarat un oficial din cadrul Executivului UE citat de site-ul agenţiei ANSA. Conform altor surse europene, Comisia Europeană ar putea propune oficial suspendarea Schengen cu ocazia viitorului summit al Consiliului European. Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în contextul crizei imigraţiei. "În situaţii de ameninţări grave la adresa ordinii publice sau de riscuri privind securitatea internă, un stat membru Schengen poate reintroduce controale la frontiera internă pentru cel mult 30 de zile sau pe durata previzibilă a riscului la adresa ordinii publice dacă perioada depăşeşte 30 de zile", se arată în Articolul 23 (1) al Regulamentului CE 562/2006 privind funcţionarea Schengen. Măsurile de control la frontiere pot fi prelungite pe un termen de până la 24 de luni. Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau zilele trecute că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro”, mai citim în Tgcom24.mediaset.it
“Criza imigranilor: UE ia ]n calcul suspendarea Acordului Schengen pe o perioadă de 2 ani”, scrie agenţia ansa.it
"Comisia Europeană ia în calcul suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, afirmă surse din cadrul Uniunii Europene. “Avem la dispoziţie două luni pentru a aduce sub control situaţia imigraţiei: Consiliul European din martie va fi ultima ocazie de a verifica funcţionarea strategiei noastre. Altfel, ne vom confrunta cu o criză precum prăbuşirea Schengen", a declarat Donald Tusk. Preocupări similare a exprimat şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. "În acest moment, există risc asupra Schengen, mâine vor apărea întrebări referitoare la necesitatea de a avea o monedă comună: Uniunea Europeană este ameninţată la bază, iar noi abia dacă ne dăm seama de acest lucru", a spus Juncker. Jean-Claude Juncker avertiza că cetăţenii Uniunii Europene vor găsi mai greu locuri de muncă, iar economia comunitară va avea de suferit în cazul în care Spaţiul Schengen s-ar destrăma din cauza crizei imigraţiei. La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro.”
“Premierul francez Manuel Valls: Criza refugiaţilor destabilizează Europa”, scrie The Guardian, în pagina electronică.
“Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul unor sincope în lunile care vin din cauza diverselor crize care o ameninţă, a avertizat joi prim-ministrul francez Manuel Valls la Davos, făcând referire la criza refugiaţilor, terorism sau posibila ieşire a Marii Britanii din UE. Manuel Valls a afirmat la Davos, înainte de o intervenţie a omologului britanic David Cameron, că doreşte să evite un Brexit, dar nu cu orice preţ. O ieşire a Marii Britanii din UE ar fi incontestabil un lucru rău, un lucru foarte rău, a spus Valls în faţa jurnaliştilor, adăugând: 'Trebuie să avem un acord, dar nu cu orice preţ. El a vorbit despre riscul unor sincope în proiectul european pe termen foarte scurt în lunile care urmează, referindu-se la criza refugiaţilor, terorism, creşterea populismului şi Brexit. Manuel Valls este la Davos una dintre vedetele zilei, împreună cu David Cameron, care ar urma să susţină un discurs la începutul după-amiezii, precum şi cu grecul Alexis Tsipras.”
“Campania anticorupţie amână marile proiecte: România suferă de o grevă a semnăturilor”, scrie Bloomberg.
“Oficialii români se tem că ar putea fi acuzaţi de corupţie şi de acea întârzie să semneze împrumuturi de miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi alte investiţii. Un exemplu este intenţia omului de afaceri Ion Ţiriac, care în luna august a anului trecut anunţa că intenţionează să doneze două milioane de euro pentru a construi un nou patinoar la Bucureşti. Ţiriac a declarat jurnaliştilor că a aşteptat doi ani pentru a obţine aprobările necesare, în condiţiile în care campania anticorupţie i-a făcut pe funcţionari să fie reticenţi în a semna şi documentele de rutină. Direcţia Naţională Anticorupţie investighează peste 10.000 de cazuri şi sute de funcţionari publici sunt acuzaţi de corupţie, ca urmare a unei campanii susţinută de Laura Codruţa Kovesi, care a fost numită în fruntea DNA în 2013. Operaţiunea a dus la acuzarea mai multor politicieni precum fostul premier Victor Ponta, fostul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, şi fostul ministru de Finanţe, Darius Valcov. Toţi trei au negat acuzaţiile aduse. Pe măsură ce ancheta continuă, proiectele de lucrări publice stagnează. Reprezentantul în România al Băncii Europene de Investiţii, Dietmar Dumlich, susţine că instituţia a aprobat credite de 1,7 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură dar nu poate găsi pe nimeni care să semneze documentele. 'Ne găsim în purgatoriu', a spus Dumlich. România are nevoie de fonduri, Forumul Economic Mondial clasează ţara pe locul 85 din 144 de state în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, cea mai slabă poziţie a unei ţări din Uniunea Europeană, în condiţiile în care drumurile sale sunt într-o stare mai proastă decât cele din Bangladesh sau Camerun. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, declara anul trecut că primarii din România au intrat într-o 'grevă de semnătură' de teamă să nu fie acuzaţi că încalcă Legea achiziţiilor publice. În schimb, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, susţine că orice funcţionar care aplică corect legea nu are de ce să se teamă.”
“Afacerea Litvinenko: Putin acuzat, Londra doreşte să evite o confruntare”, scrie Le Monde.
„Preşedintele rus Vladimir Putin a 'aprobat probabil' uciderea opozantului rus Aleksandr Litvinenko la Londra în 2006 de către doi agenţi ruşi, a apreciat un judecător britanic în concluziile anchetei publice asupra morţii fostului ofiţer FSB, ex-KGB, prin otrăvire cu poloniu radioactiv. “Operaţiunea FSB – fostul KGB – a fost probabil aprobată de Nikolai Patruşev, ex-şeful FSB şi de asemenea de preşedintele Putin”, a menţionat magistratul britanic Robert Owen în concluziile sale. Există “indicii puternice că statul rus este responsabil pentru moartea lui Litvinenko”, a insistat el. Aleksandr Litvinenko a decedat la v\rsta de 43 de ani în urma otrăvirii cu poloniu-210 la sfârşitul lunii noiembrie 2006, la trei săptămâni după o întâlnire în timpul căreia a băut un ceai la Millennium Hotel, în centrul Londrei, cu doi foşti agenţi ruşi, Andrei Lugovoi, astăzi deputat din partea unui partid naţionalist – LDPR, al lui Vladimir Jirinovski şi Dmitri Kovtun, om de afaceri. “'Sunt sigur că dnii Lugovoi şi Kovtun au pus poloniu-210 în ceainic la 1 noiembrie 2006. Sunt sigur că au făcut-o cu intenţia de a-l otrăvi pe Litvinenko”, consideră judecătorul Owen. Reconstituind evenimentele de acum aproape zece ani, el a indicat că o primă doză mai mică de poloniu i-a fost administrată lui Litvinenko mai devreme, la 16 octombrie, înainte de doza fatală, la 1 noiembrie. Guvernul britanic a decis joi să-l convoace pe ambasadorul rus la Londra după publicarea concluziilor anchetei privind moartea opozantului Aleksandr Litvinenko, care îl desemnează pe Vladimir Putin drept responsabil probabil. De asemenea, premierul britanic David Cameron a declarat la Davos că fostulul agent KGB Aleksandr Litvinenko a fost asasinat la “comanda unui stat”. Pe de altă parte, Kremlinul spune că “ancheta britanică pe marginea morţii fostului agent KGB Aleksandr Litvinenko, anchetă care îl incriminează inclusiv pe preşedintele rus Vladimir Putin, se încadrează în categoria “umorului englezesc”, dată fiind absenţa totală de dovezi, a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov. “În mod clar, putem încadra aceasta în categoria umor englezesc”, a declarat Dmitri Peskov, ironizând raportul Marii Britanii, bazat, în opinia sa, “pe informaţii confidenţiale ale unor servicii secrete neidentificate”. Concluziile raportului “au fost realizate pe baza unor informaţii puţin convingătoare, cu folosirea din abundenţă a cuvintelor “Posibil” şi “Probabil'', a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse. “O asemenea terminologie nu este acceptabilă în practica justiţiei noastre şi nu este nici în practica justiţiei altor ţări”, a continuat Peskov, potrivit căruia raportul “mimează o anchetă”. Peskov a declarat, de asemenea, că ancheta, care s-a derulat cu uşile închise la ordinul guvernului britanic, “va otrăvi şi mai mult atmosfera” relaţiilor dintre Rusia şi Marea Britanie, exprimându-şi regretul că Londra a ales “calea îngheţării nu doar a cooperării, ci şi a dialogului”.