„Vă amintiți de criza financiară din 2008? Ei bine, s-a întors. Dezastrul financiar, care a început în urmă cu 7 ani, odată cu colapsul imobiliar din SUA și în servicii bancare de investiții a intrat în cea de-a treia fază, potrivit unei echipe de analişti Goldman Sachs. Acest val este caracterizat prin prețuri scăzute ale mărfurilor, stagnarea creşterii Chinei și a altor economii ale ţărilor emergente, precum şi inflația globală scăzută, spun analiştii Goldman Sachs, în frunte cu Peter Oppenheimer într-o notă generală. Acestă triplă situaţie globală își are rădăcinile în răspunsul faţă de primele două valuri ale crizei – colapsul bancar și criza datoriilor europene suverane – și este parte din așa-numitul superciclu al datoriilor din ultimele decenii. Băncile centrale s-au grabit toate să reducă ratele dobânzilor, ca răspuns la primele două crize alimentate de datorii, încurajând investitorii să împrumute piețele emergente, cum ar fi China, pentru un profit decent. Acum, că ratele dobânzilor ar putea urca, creditorii caută ieşiri, iar investitorii încearcă să profite de mărfuri, care sunt strâns legate de soarta economiilor emergente”, mai scrie Business Insider.
„China în atenţia întregii lumi: exporturile şi importurile se prăbuşesc”, titrează The Wall Street Journal. „Exporturile şi importurile Chinei au scăzut în septembrie, iar unii economiști spun că noile date oferă un indiciu în plus că cifrele pe cel de-al treilea trimestru vor scădea sub țintele anuale ale Beijingului.”
„Importurile din China se prăbuşesc cu 20%, pe fondul scăderii prețurilor materiilor prime și a cererii slabe”, titrează The Guardian, în pagina electronică.
„Importurile Chinei au scăzut puternic în luna Septembrie, potrivit cifrelor oficiale, menținând o presiune asupra factorilor de decizie pentru a face mai mult pentru a opri o încetinire economică clară. Deși exporturile au scăzut mai puțin decât era de așteptat, cu 3,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea importurilor au scazut cu mai mult de 20% după 11 luni de scădere. Importurile au scăzut 20,4% în luna Septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la 145.2 miliarde de dolari, declară funcționari vamali, din cauza prețurilor materiilor prime și a cererii interne slabe. Acești factori vor complica eforturile Beijingului de a opri deflația, una dintre turbulențele care amenință a doua cea mai mare economie a lumii.”
„Angus Deaton, un Nobel pentru economie mai aproape de oameni”, scrie Le Monde.
„Premiul Nobel pentru Economie pe anul 2015 a fost atribuit profesorului Angus Deaton, pentru analiza sa asupra consumului, sărăciei şi bunăstării, a anunţat luni, la Stockholm, Comitetul Nobel. Născut în Edinburgh, în Scoţia, Angus Deaton, în vârstă de 69 de ani este din 1983 ani profesor de Economie la Universitatea Princeton din Statele Unite. “Pentru a pune la punct o politică economică destinată promovării bunăstării şi reducerii sărăciei, trebuie mai întâi să înţelegem alegerile individuale de consum. Mai mult decât oricine, Angus Deaton a extins această înţelegere”, a anunţat Comitetul Nobel. Angus Deaton va fi recompensat cu un premiu de opt milioane de coroane suedeze, representând 1,1 milioane de dolari sau 870.000 de euro la data de 10 decembrie la Stockholm.”
“Noi evoluţii pe frontul sirian”, titrează The New York Times.
“Comandanții rebelilor spun că de când au început lovituri aeriene ruse, puternicele rachete americane antitanc le sunt livrate pentru prima dată, crescând moralul, dar îngreunând şi mai mult negocierile diplomatice.”
“Rusia cere SUA şI României să renunţe la amplasarea sistemelor de lansare MK-41", scrie site-ul Russia Beyond the Headlines rbth.co.uk.
“Rusia avertizează că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare, cerând României şi SUA să conştienţizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu". Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 – Aegis, conform terminologiei NATO – "riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale", a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare INF. În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 – Aegis sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia. Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare INF. Ministrul român Afacerilor Interne, Gabriel Oprea a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârşitul anului scutul antirachetă de la Deveselu va fi operaţionalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecţie NATO în regiune. "În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanţa facilităţii de la Deveselu, pe care o vom operaţionaliza până la sfârşitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacităţii României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecţie al NATO în regiune", a precizat vicepremierul Gabriel Oprea, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a prezentat concluziile vizitei oficiale desfăşurate, săptămâna aceasta, în Statele Unite ale Americii.”
