“Liderii UE se întâlnesc joi la Bruxelles pentru a ajunge la un acord cu Turcia, în vederea stopării fluxului de refugiaţi şi migranţi din Europa. La un an de la izbucnirea celei mai grave crize umanitare cu care se confruntă Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, în cursul căreia peste un milion de oameni au venit pe continent riscându-şi viaţa, mulţi au sperat că liderii europeni şi Turcia au găsit o soluţie pentru a reduce, măcar, afluxul de oameni. Dar şefii de stat şi de Guvern au avertizat că nu există o soluţie magică şi că vor avea de dărâmat sau ocolit multe obstacole în următoarele două zile, de la modul cum vor fi trataţi refugiaţii în Turcia, până la diferendele dintre Ankara şi Cipru. “Lucrurile progresează, dar sunt în continuare multe de făcut”, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Liderii reuniţi joi la Bruxelles vor începe cu o discuţie despre economie, după care vor aborda teme migraţiei la dineul de lucru care începe în jurul orei 21, ora României. Vineri, discuţiile vor fi reluate în cursul dimineţii împreună cu premierul turc Ahmet Davutoglu. Tusk speră ca liderii UE să accepte un acord propus de prim ministrul turc, cu susţinerea cancelarului german Angela Merkel, la un summit special, în urmă cu 10 zile. În baza proiectului de acord, văzut de Reuters, obiectivul este “distrugerea modelului de afacere al traficanţilor de refugiaţi, oferind în schimb migranţilor o alternativă la a-şi pune viaţa în pericol”. De asemenea, documentul subliniază faptul că planul este “o măsură temporară şi extraordinară care este necesară pentru a pune capăt suferinţei umane şi a reinstaura ordinea publică” Cancelarul german Angela Merkel este principalul susţinător al acordului, pe care îl consideră cea mai bună soluţie la criza refugiaţilor. Ea le-a atras atenţia membrilor camerei inferioare a Parlamentului de la Berlin că nimeni nu trebuie să se lase păcălit de faptul că fluxul de migranţi din ţară s-a redus după închiderea rutei balcanice. Peste 43.000 de migranţi şi refugiaţi sunt blocaţi în Grecia, unde trăiesc în condiţii insalubre. “Reducerea actuală a fluxului de refugiaţi pe care îl înregistrează Germania şi alte state membre este un lucru. Situaţia din Grecia este cu totul altceva şi trebuie să ne preocupe pe toţi, pentru că va avea consecinţe în toată Europa”, a adăugat ea. Un acord cu Turcia ar trebui urmat de un acord între ţările membre UE pentru a accepta cote de refugiaţi, a subliniat Merkel, în condiţiile în care mai multe state central-europene au respins deja această idee”, mai scrie Le Monde.

“Publicarea unor interceptări telefonice între Lula şi Rousseff stârneşte proteste de masă în Brazilia”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

“Brazilieni nemulţumiţi au manifestat miercuri seară în faţa preşedinţiei ţării, la Brasilia, şi la Sao Paolo, scandalizaţi după publicarea unei înregistrări judiciare a unei conversaţii compromiţătoare între preşedinta Dilma Rousseff şi fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva, numit în cursul zilei în guvern. În această înregistrare făcută miercuri dimineaţă de poliţia judiciară, preşedinta Rousseff îl apelează pe Lula pe telefonul acestuia pus sub ascultare pentru a-i spune că îi va trimite un "decret oficial" de numire în funcţie pentru "a-l folosi la nevoie". Acest fragment a fost amplu interpretat ca o confirmare că unul dintre obiectivele numirii lui Lula în guvern a fost de a-l proteja împotriva unei eventuale plasări iminente în arest în cadrul scandalului de corupţie Petrobras. Protejat de statul său de ministru, Lula nu mai poate răspunde penal decât în faţa Tribunalului Suprem Federal însărcinat cu latura politică a afacerii. Înregistrarea a fost făcută publică de judecătorul federal Sergio Moro, responsabil cu acest dosar, care a lansat o serie de investigaţii împotriva fostului preşedinte din perioada 2003-2010 pentru corupţie şi spălare de bani. Aproximativ 2.000 de persoane s-au adunat spontan în faţa preşedinţiei ţării la Brasilia pentru a cere demisia lui Lula, destituirea Dilmei Rousseff şi a-şi manifesta sprijinul faţă de judecătorul Sergio Moro. Un alt protest spontan a izbucnit la lăsarea serii în capitala economică Sao Paolo, pe marele Bulevard Paulista. Preşedinţia a ripostat anunţând într-un comunicat că vor fi luate "măsuri judiciare şi administrative" pentru "a repara încălcarea flagrantă a legii şi Constituţiei, comisă de judecătorul" Moro, fără alte precizări. Brazilia este zguduită de un uriaş scandal de corupţie politico-financiar din jurul Petrobras, ancheta declanşată în 2014 scoţând la iveală un sistem de trucare sistematică a pieţelor între Petrobras şi subcontractorii săi, însoţit de comisioane de 3% pe fiecare piaţă, din care o parte era vărsată unor parlamentari ai coaliţiei la putere.”

“Donald Trump avertizează în legătură cu revolte în cazul în care Partidul Republican îl va bloca la Convenţie”, titrează The New York Times.

“Principalul favorit pentru obţinerea învestiturii republicane, Donald Trump, a avertizat miercuri, în cadrul unui interviu pentru CNN, că s-ar putea produce revolte dacă nu va primi nominalizarea partidului pentru participarea la alegerile prezidenţiale din SUA, ridicând şi mai mult temperatura într-o cursă deja încinsă. Miliardarul din New York a obţinut marţi victorii importante în alegerile primare din Florida, Illinois şi Carolina de Nord, provocând retragerea lui Marco Rubio şi ajungând mai aproape de obţinerea numărului de 1.237 de delegaţi de care nevoie pentru a primi nominalizarea la convenţia republicană. Trump a pierdut însă alegerile cruciale din statul Ohio în faţa lui John Kasich şi le-a lăsat uşa deschisă celor din partid care încearcă să-l oprească să devină candidatul republican în alegerile de la 8 noiembrie. Dacă miliardarul nu-şi va asigura numărul de delegaţi de care are nevoie, conducerea Partidului Republican ar putea avansa un alt nume la convenţia de la Cleveland. Totuşi, el a afirmat în cadrul interviului pentru CNN că partidul nu poate să nu-l nominalizeze chiar dacă nu va acumula numărul necesar de delegaţi. “Nu cred că se poate spune că nu voi primi automat nominalizarea. Cred că ar exista revolte. Eu reprezint multe, multe milioane de oameni”, a spus Donald Trump.”

“Student American condamnat la 15 ani de muncă silnică în Coreea de Nord. Washington-ul cere Phenianului să îl graţieze”, scrie portalul de ştiri Business Insider.

“Casa Albă a lansat un apel Phenianului să îl graţieze pe studentul american condamnat miercuri de justiţia nord-coreeană la 15 ani de muncă forţată pentru activităţi subversive. "Încurajăm cu toată puterea guvernul nord -coreean să îl graţieze şi să îi acorde eliberarea imediată", a declarat purtătorul de cuvânt al executivului american, Josh Earnest. "Este din ce în ce mai clar că guvernul nord-coreean utilizează aceşti cetăţeni americani ca pioni cu motivaţii pur politice", a adăugat el, reamintind că Departamentul de Stat recomandă să se evite deplasările în această ţară. Condamnarea lui Otto Warmbier, de 21 de ani, student al Universităţii din Virginia, a fost pronunţată de Curtea Supremă a Coreii de Nord. Tânărul a fost arestat în ianuarie în timp ce se pregătea să părăsească ţara. Ulterior, el a mărturisit că a furat un banner inscripţionat cu un slogan politic, într-o zonă rezervată pentru personalul hotelului din Phenian unde era cazat în cadrul unei vizite organizate. "Motivul pentru care a fost reţinut şi închis nu ar duce la arestare în Statele Unite sau în majoritatea ţărilor lumii", a subliniat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Statele Unite nu au relaţii diplomatice sau consulare cu Coreea de Nord.”

“London Stock Exchange şi Deutsche Börse au ajuns la un acord, dar rivalii aşteaptă la cotitură”, citim în The Wall Street Journal.

„Operatorii Burselor din Frankfurt şi Londra au anunţat marţi în mod oficial că au ajuns la un acord de fuziune în urma căruia speră să realizeze economii de 450 milioane de euro. Fuziunea va da naştere celui mare operator bursier european, capabil să concureze cu rivalii din SUA şi Asia, atât timp cât rivalele nu vor reuşi să atace acordul şi autorităţile de reglementare îl vor aproba. Este cel mai mare acord între doi operatori bursieri de când operatorul american Intercontinental Exchange Inc a achiziţionat NYSE Euronext, în noiembrie 2013. Sediul legal va fi în capitala Marii Britanii şi vor fi menţinute operaţiunile din Londra şi Frankfurt. Acţionarii Deutsche Borse urmează să deţină 54,4% din acţiunile noii entităţi, în timp ce acţionarii LSE vor controla restul de 45,6%. Cele două companii sunt evaluate la 30,5 miliarde de dolari. Este a treia oară când operatorul bursier german încearcă să preia LSE. Precedentele încercări au eşuat în 2000 şi 2005. Directorul general al Deutsche Boerse, Carsten Kengeter, va fi şeful noii entităţi, în timp ce preşedinte va fi Donald Brydon iar director financiar va fi David Warren. Fuziunea dintre London Stock Exchange şi Deutsche Boerse va da naştere la patru mari companii de trading care vor devansa cu mult rivalii în termeni de valoare de piaţă şi amploare globală: ICE şi CME în SUA, LSE-DB în Europa şi Hong Kong Exchanges and Clearing în Asia.”