Guvernul României a adoptat luni, la inițiativa ministrului Justiției Cătălin Predoiu, o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea prescripției. Această decizie a strârnit o adevărată revoltă în rândul juriștilor, care susțin că ordonanța este neconstituțională. Care vor fi consecințele asupra sistemului judiciar din România?
Avocatul Adrian Toni Neacșu este de părere că Guvernul a luat „cea mai proastă decizie „atunci când, la inițiativa ministrului Justiției Cătălin Predoiu, a modificat art. 155 din Codul Penal privind întreruperea prescripției.
„Guvernul a luat cea mai proastă decizie, aceea de a reglementa prin OUG problema întreruperii prescripției, modificând astfel Codul penal, în condițiile în care referendumul din 2019 interzice ordonanțele de urgență în domeniul infracțiunilor și pedepselor”, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.
Avocatul, reacții dure la adresa lui Cătălin Predoiu
„Dincolo de retorica spălăcită a ministrului justiției, care susține că spiritul referendumului contează – ce o fi ăla?- iar nu litera lui, prin referendum s-a interzis legiferarea de către Guvern în domeniul prevăzut de art. 73 alin. 3 lit. h) din Constituție, adică în domeniul Codului Penal. Prin domeniul infracțiunilor și al pedepselor CCR înțelege, chiar de la începtul funcționării ei în anii ’90, Codul penal.
De altfel e și la mintea cocoșului nejurist că dacă prin OUG mărești intervalul de timp în care o persoană poate răspunde pentru oricare din infracțiunile din Codul penal legiferezi în mod clar în domeniul infracțiunilor și al pedepselor!”, a mai spus avocatul.
Care vor fi consecințele acestei ordonanțe?
Totodată, potrivit lui Adrian Toni Neacșu, consecințele se vor vedea în sălile de judecată, unde avocați vor ridica excepții de neconstituționalitate cu privire la această ordonanță.
„Consecințele sunt simple și exact pe dos față de ce au urmărit. OUG-ul este vădit neconstituțional pentru motive de formă și nu cred că va exista avocat de penal care să nu o invoce în același timp cu solicitarea constatării împlinirii termenului de prescripție.
Până acum nu am prea discutat pe acest subiect pentru că exact pe această tâmpenie am mizat.
OUG-ul e neconstituțional o dată în plus pentru că aceeași reglementare era deja în stadiu avansat în Parlament, unde a trecut deja de o cameră.”, a mai scris avocatul Adrian Toni Neacșu.
Ordonanța lui Predoiu a stârnit revoltă în rândul juriștilor
Avocatul Adrian Toni Neacșu nu este singurul jurist care nu este de acord cu ordonanța inițiată de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.
La rândul său, avocata Silvia Uscov susține că ministrul Justiției va avea probleme la CCR cu ordonanța dată luni, 30 mai 2022, privind modificarea articolului 155 din Codul Penal referitor la întreruperea prescripției.
„OUG-ul pe prescripție este neconstituțional.
Prin Decretul Președintelui României nr. 420 din 25 aprilie 2019 s-a stabilit dată „Referendumului pentru justiție” la dată de 26 mai 2019 și a două întrebare adresată cetățenilor a fost următoarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a atacă ordonanțele direct la Curtea Constituțională?“.
Cu 86,18% răspunsuri de DA referendumul a fost validat ulterior.
Prescripția răspunderii penale ține de domeniul infracțiunilor și pedepselor deci se aplică rezultatele referendumului.
“1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect).
Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.
1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune că autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.
1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61.”
(Decizia CCR nr. 682 din 27 iunie 2012)
Prin urmare, putem desprinde concluzia că, deși referendumul consultativ organizat la dată de 26 mai 2019 nu produce efecte directe, el nu poate rămâne la stadiul de simplă opinie exprimată de cetățenii României, ci va produce efectul indirect al constatării neconstituționalității unor prevederi contrare voinței poporului, că expresie a suveranității naționale.
Chiar dacă, ulterior, ordonanța de urgență va fi aprobată prin lege, nu are vreo înrâurire asupra atenuării criticilor de neconstituționalitate mai sus evidențiate, adoptarea acestei legi neputând acționa că o operațiune de validare sau îndreptare a unui act normativ neconstituțional, deoarece operațiunea de aprobare a unei ordonanțe de urgență în procedură parlamentară este doar o consecință a aplicării art. 115 alin. 5 Constituția României prin care Parlamentul României își însușește, în calitate de legiuitor primar, dispozițiile ordonanței de urgență.
P.S. Poate dată viitoare nu mai folosiți instrumentele referendumului fără să va gândiți la consecințele juridice (pe care le-am expus încă de atunci, dar propagandă a fost mai puternică). E adevărat, aveți un aș în mâneca acum, judecătorii CCR pe care tocmai i-ați numit. „, a scris avocata Silvia Uscov pe pagina sa de Facebook.
