Programul pentru Sprijinirea si Dezvoltarea Antreprenorilor (Empretec), realizat in parteneriat de UNCTAD (United Nations Conference for Trade and Development) si Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC), are mai multe directii de dezvoltare, dar obiectivul principal il constituie dezvoltarea si sprijinirea antreprenorilor intr-un mediu economic dur si dinamic. "Programul este total diferit de cele promovate in acest moment in lume, apreciaza directorul Empretec Rom
Programul pentru Sprijinirea si Dezvoltarea Antreprenorilor (Empretec), realizat in parteneriat de UNCTAD (United Nations Conference for Trade and Development) si Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (MIMMC), are mai multe directii de dezvoltare, dar obiectivul principal il constituie dezvoltarea si sprijinirea antreprenorilor intr-un mediu economic dur si dinamic. „Programul este total diferit de cele promovate in acest moment in lume, apreciaza directorul Empretec Romania, Catalin Liviu Paslaru. Cursurile nu se bazeaza pe transferul de cunostinte, ci pe dobandirea unui mod de gandire si de comportament adecvat promovarii unui sistem antreprenorial de succes.”
Pentru a se putea ajunge la conceperea acestui proces de modelare si perfectionare a potentialului antreprenorial a fost nevoie de identificarea cu precizie a imaginii si comportamentului specific intreprinzatorului de succes. Timp de cinci ani, Management Systems International si McBeer & Co, doua firme americane de consultanta, au efectuat un proiect de cercetare, finantat de USAID si supervizat de un comitet al Fundatiei Nationale de Stiinta. Specialistii au utilizat o metodologie de cercetare speciala pentru a releva actiunile si procesele dificile in care sunt implicati antreprenorii de succes intr-o serie de tari si pentru a individualiza aceste comportamente distinctive de cele ale antreprenorilor cu mai putin succes. Rezultatele au fost surprinzatoare nu atat prin continutul in sine, cat prin diferenta consistentei celor mai importante comportamente inregistrata de la o tara la alta. Au fost identificati 67 de factori determinanti din cadrul carora au fost sintetizati apoi zece componente esentiale denumite Competentele Personale Antreprenoriale (CPA).
Pe baza acestui studiu a fost elaborat ulterior un program de identificare si crestere a potentialului antreprenorilor, de initiere a afacerilor si de imbunatatire a activitatii intreprinderilor mici si mijlocii. Metoda de lucru folosita in cadrul cursului este puternic interactiva si orientata catre experiment. In locul prelegerilor teoretice, se utilizeaza exercitii structurate, grupuri de putere, prezentari video, metode de diagnostic, evenimente de afaceri, chestionare si alte instrumente menite sa activeze si sa perfectioneze CPA prin intermediul practicii. Toate aceste metode interactive de lucru permit cursantilor sa se autoevalueze, sa-si dezvolte potentialul antreprenorial si, bineinteles, sa-si imbunatateasca performantele prin punerea in aplicare a noilor comportamente in propriile lor afaceri. Participantii sunt pusi sa pregateasca un plan de afaceri si au ocazia
sa-si prezinte propriile idei unui grup de bancheri in vederea obtinerii unei posibile finantari. Inovativ in abordare, cursul a fost numit de catre David McClelland, psihologul de la Harvard, care a contribuit la declansarea „revolutiei antreprenoriale”, „cel mai semnificativ progres in pregatirea antreprenoriala in ultimele doua decenii”.
Factorii cheie ai antreprenorului de succes
Cursurile sunt impartite in trei sectiuni corespunzand factorilor cheie identificati in cazul antreprenorilor de succes: Realizari, Planificare si Putere. Fiecare sectiune este impartita, la randul ei, in module de o jumatate de zi sau de o zi, acoperind cele zece CPA identificate. Participantii sunt ajutati
sa-si dezvolte, printre altele, initiativa si abilitatea de a gasi oportunitati de afaceri, de a deveni pro-activi si de a actiona pentru intampinarea evenimentelor, de a extinde activitatea in noi domenii si piete de desfacere, de a obtine finantari, noi tehnologii, asistenta sau alte resurse. Sistemul folosit ii ajuta sa-si intareasca si dezvolte capacitatile de negociere, sa gaseasca si sa sustina strategii de influentare si convingere a altor persoane, sa identifice personajele cheie in vederea atingerii scopurilor sau sa-si imbunatateasca abilitatea de a initia si mentine contacte de afaceri. Programul pune accent pe intarirea capacitatilor de informare a cursantului, de creare a
unui sistem de culegere a informatiilor, dar si pe modul in care trebuie sa lucreze cu datele obtinute, sa aprecieze calitatea acestora si sa le foloseasca in afaceri.
La solicitarea participantilor, in continuare se pot dezvolta alte cursuri pentru aprofundarea unor zone mai dificile de actiune pentru micii intreprinzatori. Chiar la prima editie a programului, absolventii si-au exprimat dorinta de a urma cursuri de marketing international si exporturi. Empretec Romania face deja demersuri de colaborare cu specialisti italieni si de la UNCTAD pentru promovarea cat mai rapida a acestor noi programe de specializare.
Nu exista restrictii, dar selectia este riguroasa
Grupul tinta al programului il reprezinta antreprenorii existenti sau potentiali, inclusiv specialistii din organizatii publice sau private, presupusi a se comporta intr-o maniera antreprenoriala. Directorul Empretec Romania tine sa precizeze ca programul este deschis deopotriva absolventilor invatamantului superior si pensionarilor, conditia de baza fiind existenta unui potential antreprenorial, identificat prin metodologia de selectie folosita la admitere.
Regulile de triere a candidatilor sunt destul de riguroase, fiind utilizate instrumente standardizate si interviuri personale in scopul evaluarii punctelor slabe si punctelor forte ale participantilor, a potentialului antreprenorial si a inclinatiei catre afaceri. Dl Paslaru spune ca procedura de selectie a fost adaptata la conditiile specifice Romaniei: „Formularele pe care candidatii trebuie sa le completeze au fost concepute, initial, pentru tari care au avut economie de piata non-stop. Asa ca am fost nevoiti sa luam in consideratie particularitatile mediului economic existent la noi.” A doua etapa a selectiei o reprezinta interviul de afaceri, menit sa faciliteze cunoasterea directa a candidatilor, a afacerii pe care o deruleaza sau a intentiilor de demarare a unei activitati antreprenoriale, gradul de implicare si disponibilitatea de a urma acest program. „Nu exista conditii eliminatorii in afara de sanatatea mentala sau de intentia de a urma acest program cu scopul preluarii lui ca model de instruire”, afirma Paslaru Focus interviul reprezinta a treia etapa a selectiei. Examinatorul provoaca un dialog pe baza caruia se stabileste profilul candidatului: cum gandeste si actioneaza. Evaluarea il ajuta ulterior pe cursant in procesul de imbunatatire a punctelor slabe si competentelor antreprenoriale.
Empretec trebuie privit insa in perspectiva unui program complex de sprijinire a antreprenorilor romani. In afara cursurilor solicitate expres de absolventi, in continuare a fost creat un club virtual, care asigura stabilirea unor raporturi permanente de colaborare si transfer de informatii sau cunostinte intre membrii sai. Urmeaza sa se infiinteze si o asociatie, care va veni efectiv in sprijinul membrilor sai prin asistenta si sprijin pentru antreprenori in obtinerea de finantari, incurajarea parteneriatelor la nivel international si dezvoltarea exporturilor.
Cele mai bune practici
Numeroase organizatii din mediul economic autohton se straduiesc sa implementeze un sistem al calitatii in vederea obtinerii certificatelor ISO. O parte o fac doar pentru a obtine un plus de imagine si incredere pe piata, ceilalti incearca sa structureze un algoritm al calitatii, in speranta ca acesta va asigura uniformitatea, rigurozitatea si capabilitatea ridicata de repetabilitate a proceselor. Paradoxal, cu cat ne straduim mai mult sa facem functionale procedurile sistemului calitatii, cu atat pare ca obtinem efecte secundare mai profunde si cu implicatii majore asupra dinamicii organizatiei.
Efect secundar: deresponsabilizarea personalului
Scopul acestei analize este acela de a scoate in evidenta pericolul unei abordari dogmatice a sistemului calitatii intr-o societate in care responsabilitatea este a priori pusa pe seama celuilalt. r
Scrupulozitatea – laudabila in sine – cu care este abordata tema calitatii poate atrage o deresponsabilizare a personalului implicat. Fenomenul este aparent simplu si usor de explicat, considerand faptul ca, in esenta, procedurile sistemului calitatii urmaresc asigurarea uniformitatii, rigurozitatii si repetabilitatii proceselor. Castigam intr-o directie, insa riscam sa pierdem fundamental in alta prin robotizarea gandirii si actiunii celor implicati, care se detaseaza treptat de propria creatie (procedura), ajungand sa o considere ca o entitate protectoare, infailibila. r
Astfel, executantul este absolvit de necesitatea considerarii riscului datorat unor variabile insuficient definite (starea anterioara implementarii sistemului calitatii) si se concentreaza exclusiv asupra schemei logice, care ii ofera o imagine clara asupra a ceea ce are de facut si in ce mod. O data cu ingustarea realitatii executantului, se poate atinge un prag critic al detensionarii si relaxarii vigilentei, datorat sigurantei oferite de rigoarea procedurala. In aceasta situatie, ajungem exact in punctul de care ne ferim cel mai mult: aparitia erorilor. r
Cum functioneaza ?r
Concret, executantul, veriga intermediara a procesului de productie, reprezinta punctul nevralgic prin care se pot strecura erori, neconformitati, acesta bazandu-se pe faptul ca cel de dinaintea lui si-a asumat responsabilitatea corectitudinii efectuarii operatiilor ce ii revin. Chiar daca va fi trasa la raspundere pentru propria greseala, veriga intermediara va suporta mult mai bine penalizarea prin prisma complicitatii la eroare, obiectivata prin semnaturile celorlalte verigi partase. In consecinta, sistemul calitatii reuseste cel mai bine sa responsabilizeze punctul de plecare al procesului, caruia ii lipseste confortul si siguranta datorata unei verigi responsabile aflate inaintea sa, si, eventual, punctul de capat, in urma caruia produsul paraseste mediul organizatiei, indreptandu-se catre beneficiar.r
Ce este de facut?r
1. Procedurile elaborate si propuse spre implementare trebuie sa fie r
flexibile.r
Exista o diferenta majora intre rigoarea procedurala si rigiditatea procedurala. In general, o tendinta negativa este aceea de a elabora si implementa proceduri cat mai complicate si detaliate, mai ales sub presiunile unui management compulsiv, orientat catre un control strict si elaborat al proceselor. r
2. Echilibrarea rigorii procedurale cu specificul activitatii desfasurate.r
Procedura trebuie sa tina seama de factori ca initiativa, originalitate, libertate de miscare si actiune, mai ales pentru segmentele in care rezolvarea rapida si corecta a sarcinii are prioritate in fata modului de rezolvare sau traseului de urmarit. Deresponsabilizarea se poate foarte usor instala in situatia in care unui angajat implicat in activitati ce solicita o mare mobilitate a gandirii si actiunii, i se impun parcurgerea unor algoritmi ce ingusteaza si normalizeaza.r
Nu in ultimul rand, masura in care au fost identificate valorile si motivatia angajatilor permite formularea unor concluzii cu privire la gradul de reusita al implementarii unui astfel de sistem.r
r
Programul pentru Sprijinirea si Dezvoltarea Antreprenorilor Empretecr
r
Empretec este sustinut financiar de r
UNCTAD si MIMMC pe un interval de trei ani, dupa care se va autofinanta. In primul an al desfasurarii programului in Romania se prevede ca vor avea loc patru r
cursuri interactive pentru dezvoltarea CPA. r
r
Obiectivele punctuale ale programului, in primul an:r
1. Instruirea a peste 120 de antreprenori romani.r
2. Formarea a cel putin patru traineri romani capabili sa dezvolte Empretec in viitor.r
3. Servicii de consultanta catre absolventii cursurilor.r
4. Conceperea a peste 60 de planuri de afaceri si sprijinirea acestora pentru obtinerea de finantari.r
Durata cursurilor: r
2 saptamani in program intensiv.r
r
Costuri: r
1.600.000 lei – cursurile sunt subventionate de MIMMC. r
r
Urmatorul curs se va desfasura la Brasov in perioada 29 iulie – 9 august 2002.r
r
Un program optional, ulterior cursului interactiv, ofera asistenta suplimentara pentru participanti, printr-o serie de reuniuni, buletine informative si asistenta individuala.r
r
Formularele de inscriere se pot procura de la sediul MIMMC sau se pot completa pe site-ul ministerului, www.mimmc.ro.