Deşi dispozitivele digitale de lectură a cărţilor abia au apărut pe piaţa autohtonă, unele dintre modele fiind compatibile doar cu texte în limba engleză, entuziaştii high tech s-au grăbit să anunţe anul e-rederelor în România. Prima librărie digitală este încă în stadiu de proiect, iar editurile au probleme cu contractele speciale de drepturi de autor pentru e-book, în vreme ce adepţii formatului electronic – aşa numiţii „cititori deştepţi” vizaţi de investitori – preferă „să facă rost” de cărţi de pe net în loc să le cumpere.

Librăriadigitală.ro a creat deja un buzz mediatic şi urmează să se lanseze în luna mai a acestui an cu 100 de titluri disponibile. Printre editurile pe val care vor pune la dispoziţia cititotilor carţi în format electronic se numără Polirom, Nemira, Litera şi Trei, iar preţul unei cărţi este jumătate din cel al formatului ei clasic.

„Mulţi se întreabă dacă piaţa este pregătită, aşteaptă şi nu fac nimic. Piaţa este pregătită de mult, se cumpără deja e-readere Kindle şi Sony Reader. Noi mizăm pe smart readers, care provin din multinaţionale, agenţii de creaţie, IT, agenţii media, oameni care sunt deja prezenţi pe Internet, şi chiar dacă e-readerele nu sunt încă populare aici, sunt atâţia care au iPhone, netbook, laptop şi alte gadgeturi de pe care poţi citi”, spune Petre Lica, directorul proiectului Librăriadigitală.ro.

Miza pe smart readers

Pentru început, în Librăria Digitală s-au investit aproximativ 15.000 de euro, iar pentru anul în curs vor mai fi investiţi încă aproximativ 100.000 de euro, care vor intra în dezvoltarea şi administrarea site-ului, marketing şi PR, etc. „Suntem în  discuţii cu un investitor privat din afara României pentru finanţare ongoing, iar pentru anul 2010 estimăm un volum de vânzări de 50.000-80.000 de euro”, explică Petre Lica. Acesta a mai declarat că face eforturi să pună la dispoziţia utilizatorilor e-book-uri gratuite pentru a se familiariza cu noile formate şi cu gadgeturile care le pot citi.

Surse de cărţi gratuite pe net

Cititorii interesaţi de carte electronică au găsit de mult soluţii pentru a-şi procura operele de care au nevoie în acelaşi mod în care procedează cu muzica sau cu filmele, fie de pe site-urile de torrenţi, fie prin servicii de transfer de fişiere sau programe de tip DC++. Scribd.com, de exemplu, este un webdrive care oferă posibilitatea să converteşti textele din orice fromat, inclusiv PDF, Word, Power Point sau excel într-un document web pe care să îl poţi împărţi cu cine vrei.

mIRC, programul de chat care făcea valuri în Internet cafe-urile anilor 1995 – 2000, a fost depăşit de mult de toate serviciile de chat online, însă dacă te conectezi pe reţeaua undernet pe canalul #bookz poţi să descarci câteva mii de cărţi, deşi multe dintre ele sunt în engleză sau alte limbi.

„Mai sunt şi câte unii pe DC++ care au colecţii de sute de cărţi şi le poţi scoate foarte uşor de acolo, dacă dai search, găseşti tot felul de foldere cu cărţi în format doc, PDF şi HTML. Pentru a lua însă cărţi de pe DC este nevoie să instalezi programul în calculator şi să intri pe un hub de România. Chiar de curând am descărcat câteva sute de cărţi”, spune Flaviu Comănescu, un heavy user al serviciilor de download care şi-a umplut hardul cu cărţi şi, intimidat de numărul lor, nu s-a apucat să citească niciuna.

Avantajele e-readerului

O sursă foarte bună de cărţi gratuite este un blog românesc cu posturi despre cărţi, subvertingcapitalism.blogspot.com, care oferă linkuri la torrenţi şi alte site-uri de unde pot fi descărcate. Dintre torrenţi, Mininova este cel mai folosit pentru download-ul de cărţi, iar utilizatorii de e-reader preferă surse mai mari cum este Gigapedia, un portal de pe care puteţi descărca câteva zeci de mii de volume.

„Iau în special non-ficţiune, şi într-o oarecare măsură SF-uri. Utilitatea principală a e-reader-ului este că poţi citi cărţi electronice foarte comod, mult mai comod decât pe monitor sau pe laptop. Şi poţi să cari cu el foarte multe cărţi, dacă mergi undeva nu trebuie să-şi pui problema în avans ce cărţi îţi iei, iar bateria ţine două săptămâni. Dezavantajul principal este faţă de cărţile obişnuite este că e mai greu să cauţi printr-o carte un anumit pasaj, deşi poţi pune bookmark-uri. Şi mai e o opţiune pe care eu nu o folosesc, dar care am văzut că este destul de populară – îţi poţi downloada multe ziare şi reviste şi să le iei cu tine dimineaţa să le citeşti la metrou de pildă”, explică pentru capital.ro Vlad Tarko, utilizator de Sony Reader 500 de pe vremea când era disponibil doar în SUA.

Bibliofilii nu se lasă seduşi de pixeli

„În România sunt foarte puţine readere, şi doar pentru faptul că acum se găsesc şi în magazinele de aici nu înseamnă că va deveni un fenomen în curând, deşi toate editurile sunt extrem de speriate de asta, însă pericolul este real doar în ţările vorbitoare de limbă engleză. Kindle nu are cum să prindă aici pentru că publicul care citeşte în limba engleză este totuşi redus, iar oferta de e-books e în engleză. Nici în Franţa nu merge, nici în Germania”, spune Constantin Vică, teoretician Creative Commons, care susţine că, deşi sunt foarte descărcate, cărţile piratate nu sunt citite: „În general, PDF-urile scapă din edituri prin jurnalişti şi critici literari, pentru că ei le primesc înainte ca acestea să iasă de la tipar pentru a le recenza, dar sunt şi foarte multe cărţi scanate şi digitizate de utilizatori acasă. Dar chiar şi aşa, cărţile astea nu sunt citite pe monitor. Cine vrea să cumpere cumpără în formatul de hârtie. Deşi toată lumea îşi descarcă textele în ideea că le vor citi vreodată, de fapt nu le citeşte nimeni”.

Un sistem foarte criticat este DRM, care blochează cartea doar pe device-ul care pe care a fost descărcată legal. „O metodă bună ar fi să se lanseze capitole săptămânal şi astfel oamenii să se aboneze la cartea X şi să aibă o lectură întinsă pe mai multe luni, sau cărţile care se dau gratuit pe sistemul pay as you wish, cum au făcut cei de la Radiohead cu muzica lor, de exemplu”, adaugă Vică. Asta ar duce la servicii de lectură precum Last.fm pe muzică, unde trebuie să plăteşti un abonament lunar şi ai acces la o bază muzicală aproape infinită.

Vremurile în care cărţile vor fi lansate exclusiv în format electronic sunt însă departe, fascinaţia cărţii ca obiect completând, în cazul multora, experienţa lecturii, iar în cazul colecţionarilor şi bibliofililor transformându-se în pasiune. „Publicul hârtiei tipărite (carte, revistă sau ziar) va continua să existe. Ba chiar într-un număr mai mare şi pentru un timp mai îndelungat decât susţin adepţii neconditionaţi ai online-ului. Oamenii vor continua să aibă nevoie de contactul material cu hârtia, de senzorialitatea lecturii. Nostalgia, snobismul, vanitatea – toate împing spre luarea în posesie a textului, spre conservarea unui anumit fel de a citi. Îmi place să am o bibliotecă şi nu aş schimba-o pe un hard. Refuz să îmi imaginez că o sa citesc Nabokov pe un Kindle”, spune Bogdan Theodor Olteanu, un bibliofil care apreciază firele de nisip rămase într-o carte de pe plajă şi care pune preţ pe senzorialitatea lecturii.

DETALII:
Citeşte şi Concept revoluţionar de carte în România: e cât o casetă audio şi se deschide invers.