Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef la Secția Parchetelor Militare în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a adus în atenție detalii inedite despre evenimentele Revoluției din 1989 și prăbușirea regimului lui Nicolae Ceaușescu.
Acesta a fost cel care a semnat rechizitoriul complex pentru Dosarul Revoluției, un volum impresionant format din 3.000 de file.
Au fost folosite benzi cu sunete de joasă frecvență pentru a crea panică
Potrivit afirmațiilor sale, militarii din Ministerul Apărării Naționale (MApN) dețineau benzi cu sunete de joasă frecvență, care induceau senzația de rău în stomac. Aceste benzi au fost folosite în Piața Revoluției în timpul faimosului discurs al lui Nicolae Ceaușescu de la balcon, având scopul de a genera panică în rândul mulțimii.
Cătălin Ranco Pițu a explicat că cele două benzi magnetice au fost distruse, ele fiind arse în seara zilei de 21 decembrie. Acest gest a fost pregătit ca o măsură de precauție în cazul în care Nicolae Ceaușescu ar fi rămas la putere.
„Din aproape în aproape, analizând probele avute la dosar, niște probe complexe și complete, am ajuns să-i audiez ca martori pe acei militari de la o unitate specială a MApN, o unitate de propagandă specială la inamic, s-ar putea spune, în termeni academici, război psihologic – aveam o astfel de unitate la nivelul lui 89 – iar acești militari mi-au spus că acel sunet, acel șuierat care se aude, fost generat de o bandă magnetică imprimată cu sunete de joasă frecvență, sunete care au fost concepute cu scopul de a destabiliza, de a induce panică”, a spus acesta la Antena 3 CNN.
Fostul procuror-șef la Secția Parchetelor Militare, a adunat mărturii de la zeci de martori credibili, care au trăit evenimentele din decembrie 1989. Aceștia i-au relatat experiența lor, descriind o senzație intensă de panică și durere la nivelul stomacului, asociată momentului în care o bandă magnetică a fost difuzată prin difuzoarele din Piața Palatului.
Conform afirmațiilor sale, chiar militarii care au introdus banda magnetică au confirmat acest aspect. Radiodifuziunea Română se ocupa de sonorizarea în piață, însă în cazul discursurilor publice ale lui Nicolae Ceaușescu, această rețea de radio-difuziune era dublată de unitatea specială a MApN. Scopul era asigurarea unei protecții sporite pentru liderul comunist în situații neplăcute sau amenințătoare.
„Ei bine, la 21 de decembrie au intervenit într-adevăr, dar nu cum și-ar fi dorit Nicolae Ceaușescu, ci cu scopul de a destabiliza mitingul popular, miting popular care a fost agreat de Nicolae Ceaușescu. Acesta total nerealist, spera ca prin discursul pe care îl va purta în fața mulțimii să întoarcă opinia publică, care deja se manifesta împotriva regimului”, a precizat Pițu.
Benzile au fost importate, dar nu se știe cine a dat ordinul
Cătălin Ranco Pițu a dezvăluit că, în urma discuțiilor cu un militar inginer bine informat cu privire la conținutul benzii magnetice, s-a aflat că aceasta era concepută să includă diverse sunete, precum șuieratul mecanizatelor, tancurilor, vehiculelor blindate, exploziile de grenade și o combinație specifică de sunete de joasă frecvență.
Efectul sunetelor de joasă frecvență asupra reacției umane era cunoscut, chiar dacă la nivelul societății din 1989 aceste procedee erau încă necunoscute.
Potrivit lui Pițu, caseta cu sunete a fost importată, iar militarii „n-au fost de acord să declare cine a dat ordinul, dar este evident că un astfel de ordin a venit de la un eșalon superior al MApN”, deoarece acțiunea nu ar fi fost posibilă fără aprobare din partea acestuia.
„Dacă urmăriți filmulețul, se vede inclusiv faptul că multe priviri se îndreaptă spre acel loc de unde, martorii pe care i-am audiat, au spus că a venit în principal sunetul și acesta a fost un prim impuls. Pentru că după aceea bulgărele s-a rostogolit de la sine și odată creată panica în rândul acelei mulțimi, se știe, mulțimea reacționează necontrolat atunci când apare senzația de panică, și în felul acesta s-a dat impulsul necesar pentru ca mitingul să fie destabilizat”, a mai povestit Generalul Cătălin Ranco Pițu.