Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu intră în cursa pentru Cotroceni cu un program dedicat profund reformei educației din România. El propune o viziune integrată care repune profesorul în centrul sistemului, revalidează cunoașterea autentică și aduce instrumente moderne de sprijin pentru părinți și elevi.
Într-o declarație cu iz de manifest, Funeriu susține că rolul președintelui nu se limitează la o coordonare administrativă, ci trebuie să devină „garant al valorii educației”.
Daniel Funeriu îl vede pe președinte ca pe un gardian al cunoașterii
Daniel Funeriu își definește programul educațional printr-o misiune asumată: președintele trebuie să protejeze și să valorifice potențialul educațional al națiunii.
El avertizează asupra degradării continue a interesului pentru cultură și educație, în favoarea divertismentului superficial.
“Rolul preşedintelui este, în viziunea mea, acela de garant al valorii educaţiei, nu un simplu manager de sistem. Valorile naţiunii izvorăsc din cultură şi credinţă, se îmbogăţesc prin cercetare şi se transmit prin educaţie. De aceea aceste domenii trebuie tratate împreună.
Realitatea crudă este că risipim cu nonşalanţă cel mai important patrimoniu naţional: inteligenţa nativă a copiilor noştri. Vom lua măsuri radicale pentru ca acest lucru să înceteze”, afirmă candidatul.
Funeriu critică dur fenomenul diplomelor fără conținut și lipsa de exigență intelectuală. În acest context, el propune reformarea sistemului printr-o recentrare a educației pe cunoașterea solidă și formarea gândirii critice.
Statul ar trebui să intervină pentru a transforma educația într-o adevărată investiție societală.
Profesorul – pilonul central al sistemului
În centrul programului lui Funeriu se află figura profesorului, care este esența unei educații performante.
”Esenţa unei educaţii de înalt nivel este profesorul. Vom refonda sistemul de educaţie pe baza autorităţii intelectuale, profesionale, comportamentale şi morale a profesorului”, spune Daniel Funeriu.
Acesta susține că fără autoritate intelectuală și morală în clasă, orice reformă e sortită eșecului.
„Fenomenul e accentuat de generalizarea fenomenului diplomelor fără acoperire în pregătirea reală, de privilegiere a formei în detrimentul fondului. Creşterea rapidă a mobilităţii ocupaţionale, viteza apariţiei noilor meserii, ce ca şcoala nu doar să răspundă cerinţelor pieţelor muncii, ci mai ales să le intuiască.
Soluţii există: ele cer o recentrare pe fundament, o exigenţă sporită şi o întărire instituţională a universităţilor.
Într-o lume în care principalul pericol îl reprezintă obezitatea informaţională, educaţia din România trebuie să întărească discernământul cetăţenilor.
Intervenţia statului şi a preşedintelui vor avea ca obiectiv aducerea în conştiinţa publică a certitudinii că educaţia este o dinamică societală, cea mai sigură investiţie la nivel individual şi societal pentru prosperitate”, consideră el.
Profesorii, repere pentru elevi
Reforma propusă urmărește ca profesorii să devină adevărate repere pentru elevi, nu doar emițători de informații.
Programul prevede recompensarea celor care contribuie activ la formarea unei experiențe pozitive de învățare, capabilă să susțină dezvoltarea emoțională și intelectuală a elevilor.
Funeriu consideră că reforma educației trebuie să pornească de la recunoașterea centralității profesorului, atât în sala de clasă, cât și în viața comunității. Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice va deveni o responsabilitate a unei structuri administrative de elită, cu obiectiv clar: transmiterea unei cunoașteri reale.
El subliniază importanța unui conținut educațional solid, bazat pe științe exacte, umanioare (limbă română şi limbi străine, geografie, istorie, economie), arte și sport, care să construiască o cultură generală adaptată secolului XXI. Educația va pune accent pe metoda intelectuală, experiențele emoționale pozitive și capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele în viața reală.
Meditațiile devin politică de stat
Unul dintre cele mai inedite puncte din program îl constituie oficializarea și sprijinirea meditațiilor. Funeriu admite că pregătirea suplimentară este o realitate prezentă în viața elevilor și propune legalizarea și susținerea ei financiară.
Părinții vor putea beneficia de vouchere pentru meditații, iar profesorii vor fi stimulați să participe prin eliminarea birocrației și o fiscalizare echitabilă.
“Măsuri pentru pregătirea suplimentară: esenţa este ieşirea din ipocrizie. Pregătirea suplimentară (remedială sau pentru excelenţă, comun numită „meditaţii”) va fi scoasă la lumină şi va fi recunoscută realitatea: în nicio ţară profesorul de la clasă nu poate furniza individualizat toate cunoştinţele necesare fiecărui elev. Împreună cu creşterea calităţii transferului de cunoaştere la clasă, e nevoie să privim cinstit sistemul de educaţie paralel, de care azi beneficiază doar cei mai bogaţi: meditaţiile, şi să-l facem disponibil şi celor cu resurse reduse.
Statul va acorda vouchere de meditaţii şi reduceri de impozite pentru părinţii care aleg să ofere copiilor pregătire suplimentară. Profesorii care vor livra cunoaştere suplimentară declarată vor beneficia de uşurarea poverii administrative odată cu o fiscalizare justă a activităţii”, susține candidatul, arătând că doar astfel se poate combate inegalitatea de acces la educație de calitate”, declară Funeriu.
Sprijin pentru familii și investiție în fiecare copil
Programul lui Funeriu are ca obiectiv strategic atingerea potențialului maxim al fiecărui elev. El propune ca statul să preia costurile formării educaționale până la nivel de masterat, în funcție de aptitudinile și opțiunile fiecărui copil.
“Fiecare copil va beneficia de îndrumare educaţională şi proceduri de descoperire a potenţialului: statul va prelua sarcina financiară a formării intelectuale a copiilor în funcţie de aptitudinile, capacităţile şi alegerea fiecăruia, până la nivel de master. Aceasta NU este o cheltuială, ESTE O INVESTIŢIE”, punctează el.
Pentru a reduce abandonul școlar, Funeriu vine cu o abordare locală, combinând măsuri de stimulare cu sancțiuni pentru autoritățile sau părinții care nu susțin copiii în educație.
Totodată, învățământul profesional va primi un impuls major, cu accent pe învățământul dual, pentru a corespunde cerințelor pieței muncii.
Educația intră în social media
Un alt element revoluționar al viziunii sale îl constituie introducerea educației pe platformele de socializare. Funeriu afirmă că, în parteneriat cu Comisia Europeană, va impune rețelelor precum TikTok sau Instagram difuzarea de conținut educațional personalizat.
„Aducerea educaţiei aproape de copii: realitatea secolului al XXI-lea este că mintea copiilor este online. Împreună cu Comisia Europeană vom obliga reţelele de socializare (tiktok, instagram, facebook etc) să furnizeze conţinut educaţional personalizat tinerilor (sub forma, de exemplu, a 30 de secunde de conţinut educaţional la fiecare 5 minute de scrolling)”, mai spune el.
Acest tip de intervenție digitală este gândit pentru a aduce educația acolo unde se află copiii – în mediul online.
Universități libere și controlate, dar fără ideologie
În privința învățământului superior, Daniel Funeriu promite o autonomie sporită pentru universități, dar în paralel cu o monitorizare riguroasă a calității educației și a utilizării fondurilor publice.
Universitățile trebuie să rămână apolitice și lipsite de influențe ideologice. De asemenea, administrațiile locale vor putea contribui direct la salarizarea și atragerea de cadre didactice valoroase.
Formarea inițială și continuă a profesorilor, definirea unei părți semnificative din programă, alocarea resurselor și verificarea calității vor rămâne în sarcina autorităților centrale. Iar în plan social, sistemul va fi aliat în lupta cu flagelul consumului de droguri în rândul tinerilor.
