Rezervele BNR au crescut la final de martie

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 53,229 miliarde de euro, la 31 martie 2023, în creştere cu 2,36%, faţă de 52,001 miliarde de euro la 28 februarie 2023, a anunţat luni BNR.

În cursul lunii au avut loc intrări de 2,425 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.

De asemenea, au avut loc ieşiri de 1,197 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,060 miliarde de euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2023 au fost de 59,289 miliarde de euro, faţă de 57,682 miliarde de euro la 28 februarie 2023.

Plăţile scadente în luna aprilie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 727 milioane euro.

Deficitul de cont curent, la 9,3% din PIB

Pe de altă parte, BNR a înăsprit gradual condiţiile monetare deoarece perspectivele privind inflaţia s-au înrăutăţit. Rata dobânzii de referinţă a crescut la 7% în ianuarie 2023, de la 1,25% în septembrie 2021. În pofida înăspririi politicii monetare, condiţiile monetare nu sunt în mod special restrictive deoarece ratele reale ale dobânzilor au fost negative din pandemie, arată un raport al agenţiei de rating Fitch de luna trecută.

Ancora fiscală cheie pentru Guvern este să reducă deficitul sub 3% din PIB până în 2024 pentru a ieşi din procedura de deficit excesiv (EDP) în care a intrat România înainte de pandemie, când încă funcţionau reglementările fiscale europene. Deoarece viitorul reglementărilor fiscale europene este mult mai nesigur în urma suspendării lor, Fitch se aşteaptă ca constrângerile legate de ESP să fie mai puţin severe pentru România.

Deficitul de cont curent (CAD) a fost 26,5 miliarde de euro, 9,3% din PIB, comparativ cu 7,2% din PIB în 2021 şi 4,9% din PIB în 2020. Bugetul României şi deficitul de cont curent sunt ambele semnificativ mai ridicate decât în alte state cu acelaşi rating şi stau la baza problemei dublului deficit. Deteriorarea CAD este cauzată de o combinaţie de factori, inclusiv şocul din sectorul energiei şi nivelul ridicat al importurilor. În pofida nivelului ridicat al deficitului de cont curent, România nu se confruntă cu presiuni de finanţare externe, bazându-se pe creşterea semnificativă a rezervelor internaţionale. Rata de schimb este în linii mari stabilă faţă de euro.