În comunicatul transmis de BNR, se arată că în luna februarie 2023 au avut loc intrări de 3.250 milioane euro, reprezentând:
- modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR;
- alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală totală de 2.000 milioane euro);
- alimentarea contului Comisiei Europene și altele.
Ieşiri au reprezentat 1.451 milioane euro, respectiv:
- modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR;
- plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele.
Rezervele internaționale ale României au crescut față de luna ianuarie
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 5.681 milioane euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2023 au fost de 57.682 milioane euro, faţă de 56.067 milioane euro la 31 ianuarie 2023, a mai transmis BNR
BNR informează, de asemenea, că plăţile scadente în luna martie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 153 milioane euro.
România a înregistrat o creștere economică extraordinară. Dan Suciu: E absolut aberant să spui că e o criză economică
Vă reamintim că duminică, pe 26 februarie, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a anunțat că România a avut parte de „o creștere economică extraordinară”, precizând că este „absolut aberant să spui că e o criză economică” în țara noastră.
El a anunțat că țara noastră nu traversează nicio criză financiară, precizând că „atunci când ai o creștere economică de 4,8%, e absolut aberant să spui că e o criză economică”.
Acesta a reamintit, totodată, că România a reușit să combată criza energetică și a avut o creștere economică extraordinară. Chiar dacă inflația a erodat puternic puterea de cumpărare a cetățenilor români, care se confruntă acum cu o creștere mare a prețurilor alimentare, lucrurile ar fost altfel fără o creștere economică, a avertizat Dan Suciu.
„Am avut o criză energetică, pe care nu am depășit-o încă, venită din multiple cauze, prețul este doar un fenomen, criza a venit și din cauza resurselor, și a războiului și din cauza trecerii la energia verde, deci au fost mai mulți factori care au dus la această criză energetică, care nu a dus la criză economică. La probleme economice serioase, da, evident, inflația este o problemă foarte serioasă.
Una peste alta, când ai o creștere economică nu vorbim de criză, dimpotrivă, am avut o creștere extraordinară, arată că economia este rezilientă. Avem o erodare a puterii de cumpărare, dar acest lucru nu înlătură creșterea economică de 4,8%.
În același timp, după cum am spus, inflația a erodat puternic puterea de cumpărare, am avut o creștere mare a prețurilor alimentare, dar gândiți-vă cum ar fi arătat acele prețuri fără o creștere economică.
Cum ar fi arătat puterea noastră de cumpărare? Atunci am fi vorbit de o criză. N-am fi avut nici produsele, nici banii. Nu poți să vorbești de criză când ai creștere economică de 4,8%, chiar dacă este inegal repartizată”, a declarat, sâmbătă, Dan Suciu în cadrul unui interviu acordat pentru DCNews.