Doar 40% dintre europeni s-au declarat în favoarea susținerii Ucrainei și a acceptării oricăror consecințe negative ale acestei acțiuni. De asemenea, mulți europeni doresc să limiteze imigrația străinilor.
Europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni, arată un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda, în Germania, citat luni de agenţia DPA.
Majoritatea europenilor dorește să limiteze imigrația străinilor
Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale.
Pe fondul crizei energetice, sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în viitor, notează DPA.
Un test de solidaritate cu Ucraina ar putea apărea în următoarele câteva luni, a declarat luni directorul MIDEM, Hans Vorlander, la prezentarea studiului.
Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor.
Europa, împărțită în privința refugiaților ucraineni
În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor au votat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina.
În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei.
În ţările cu mai puţină experienţă cu refugiaţii, precum Polonia, tendinţa este în direcţia opusă. Acolo, 42% au votat pentru restricţii. Aceasta este o fracţiune mai mare decât în orice altă ţară europeană.
Potrivit cercetătorilor, sondajul a arătat de asemenea că solidaritatea nu se aplică în mod egal tuturor refugiaţilor.
„În timp ce există o mare disponibilitate de a accepta şi ajuta refugiaţii ucraineni, scepticismul prevalează faţă de refugiaţii din alte regiuni de criză”, a spus Vorlander.
Lipsa de încredere este deosebit de puternică faţă de imigranţii din ţările islamice.
CE, plan de acțiune privind migrația ilegală
Pe de altă parte, Comisia Europeană a prezentat luni un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor migranţilor ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali, care anul acesta au ajuns la niveluri record, în timp ce îşi manifestă speranţa că va putea accelera negocierea Pactului european pentru Migraţie şi Azil pentru a se putea ajunge la un acord până la încheierea mandatului actualului executiv european în anul 2024.
Ruta Balcanilor Occidentali a devenit unul din punctele majore de presiune migratorie, cu o creştere de 168% a numărului migranţilor veniţi pe această rută, potrivit datelor Frontex. Această situaţie preocupă în mod special ţările central-europene, precum Austria sau Republica Cehă, care şi-au consolidat controalele la frontiere.
În total, în primele 10 luni ale acestui an au fost detectate peste 280.000 de intrări clandestine în UE, dintre care peste 120.000 au fost pe ruta Balcanilor Occidentali.