Declaratiile contradictorii si zvonurile sunt caracteristicile momentului. Se pare ca dolarul va castiga puncte in fata euro. Cuvantul principal il va avea piata de la New York. In America exista un puternic curent antieuropean, dupa decizia franco-germano-rusa de a se opune sanctiunilor militare la care a recurs coalitia americano-britanica. Deja, produsele care au adus faima Frantei, vinurile si branzeturile sunt boicotate, acelasi lucru intamplandu-se si cu automobilele germane. Mai mult, nu trebuie uitat ca piata de capital americana este mai mare de aproape nouazeci si noua de ori decat cele europene, adica Londra si Frankfurt; adica, o crestere a actiunilor de pe Wall Street inseamna o marire a cererii de dolari, implicit o scadere rapida a euro.
Declansarea razboiului a fost de bun augur pentru dolar, care a reusit sa castige peste trei centi in fata euro, iar fata de inceputul lunii, aproape cinci. Daca la inceputul saptamanii trecute euro urca la 1,0842 dolari, joi acesta scadea la 1,0532 dolari. Tendinta parea clara. Insa declaratia presedintelului Bush ca razboiul se va intinde pe o durata mai lunga de timp a facut ca moneda unica sa revina la 1,0670 dolari. Inversare de trend? Nu, doar foc de paie, pentru ca a doua zi conducatorii armatei din Golf au declarat ca riposta fortelor irakiene este de mici proporti si ca se asteapta sa ajunga la Bagdad in cateva zile. Motiv pentru care moneda americana a inceput din nou sa creasca, pana la o paritate de 1,0519 dolari/euro, consemnata vinerea trecuta la bursa futures din New York.

Ministerul Finantelor a scazut dobanda la titlurile de stat

O rezolvare rapida a „problemei Saddam” ar insemna, in opinia analistilor, o scadere a euro pana la 1,0416 dolari si o micsorare rapida a pretului petrolului, ceea ce ar infirma scenariile pesimiste privind recesiunea mondiala.
Cu toate acestea, BNR avertizeaza in ultimul sau Buletin de Conjunctura ca asteptarile inflationiste s-au amplificat. Analiza BNR arata ca un conflict prelungit va determina atat cresterea preturilor la carburanti pe piata interna, cat si aprecierea puternica a euro, evolutii care se vor regasi intr-o crestere a inflatiei. In acelasi context, chiar daca exportul va continua sa fie unul din motoarele cresterii economice in 2003, pentru moment, „contextul international nu ne este favorabil” (conform BNR), evolutia portofoliului pentru export fiind putin optimista.
Deja, pentru martie se vorbeste despre o crestere a inflatiei. Daca in februarie aceasta a fost de 0,8%, in martie se preconizeaza o crestere la 1,3%, asa cum a declarat Leonard Cazan, ministrul dezvoltarii si prognozei. Disputele create in jurul ratei inflatiei pe anul trecut si pe cel in curs s-au reflectat in evolutia dobanzilor interbancare. In ultimele zile s-a observat chiar o crestere a acestora. Ministerul Finantelor nu a mai putut sa atraga sumele dorite pentru acoperirea deficitului bugetar, bancile comerciale crescand nivelul dobanzilor la care erau de acord sa cumpere titluri de stat. Asa ca saptamana trecuta, Finantele au acceptat sa atraga lei chiar la dobanzi de 14,99% pe an, in timp ce pe piata interbancara exista o supralichiditate de lei, care obliga BNR sa atraga saptamanal acest surplus.

Se asteapta o revenire puternica a dolarului

La bursa din Sibiu, euro a fost tranzactionat la un pret futures de 38.000 lei pentru sfarsitul lunii martie. A fost vorba de o operatiune de hedging, prin care un importator a cautat sa se apere impotriva flucutuatiilor cursului leu/euro. Probabilitatea ca euro sa cunoasca o scadere pana la sfarsitul lunii a facut ca pretul de vanzare futures sa coboare pana la 37.000, in timp ce cursul mediu BNR era de 35.776 lei. Chiar si un asemenea curs de 37.000 lei pare greu de atins, avand in vedere ca BNR a fost nevoita chiar sa intervina in favoarea monedei europene cumparand, in premiera, euro in momentul in care cotatiile din piata valutara interbancara coborasera spre 35.100 lei.
Raportul leu/dolar cu scadenta la 31 martie a fost tranzactionat la 33.550 lei. Vanzatorul a mizat in acest caz pe o stabilizare a paritatii euro/dolar, care ar fi mentinut dolarul la cursul de la inceputul anului. Decizia acestuia poate fi insa eronata, avand in vedere ca vinerea trecuta cursul dolarului a urcat la 33.780 lei, avand resurse pentru atingerea plafonului de 34.000 lei.
Evolutia paritatii euro/dolar a facut „victime colaterale” si la Sibiu. Cei care au cumparat contracte in primele doua saptamani ale lunii au acceptat preturi futures care au urcat pana la aproape de 1,1 dolari. Presiunea exercitata de acestia a facut ca lunea trecuta tranzactiile sa fie realizate la 1,0850 – 1,0960 dolari. Insa chiar de a doua zi, cumparatorii au inceput sa fie chemati in marja, vineri tranzactiile realizandu-se la 1,0533 – 1,0590 dolari.
Pentru faptul ca pentru euro va fi destul de greu sa reatinga pragul de 1,07 dolari, sta dovada valoarea primelor platite pentru optiunile CALL la un pret de exercitare de 1,07 dolari. Acestea au scazut de la 20.000 – 35.000 lei la 15.000 – 17.000 lei. Vanzatorii de optiuni CALL cred chiar ca euro se va mentine sub 1,065 dolari, ei acceptand prime de 26.000 lei.
Minodora Budin, de la societatea de brokeraj Terra Consulting Bucuresti, considera ca „inceputul saptamanii trecute a fost de bun augur pentru dolar, declansarea razboiului facand ca paritatea euro/dolar sa scada sub valoarea de 1,0550 dolari. Din punct de vedere tehnic, dupa o coborare atat de puternica a paritatii, pentru perioada urmatoare se asteapta o revenire spre 1,0700 – 1,0750 dolari/euro, dar daca razboiul se va termina rapid, asa cum prognozeaza coalitia americano-britanica, aceasta schimbare a evolutiei paritatii nu va mai avea loc foarte curand, trendul mergand spre 1,00 dolari/euro”.

PetroEuro si ascensiunea Euro ca moneda universala de rezerva

Poate ca Franta si Germania, sustinute
de Rusia, nu au reusit sa creeze o lume „multipolara”, din punct de vedere politic. Ba chiar, Uniunea Europeana a iesit divizata din problema irakiana, dupa fortarea prematura a unei pozitii comune. Europa unita este doar economic
o contrapondere pentru SUA, lipsindu-i insa dimensiunea militara, ca si o voce comuna in afacerile externe.

Insa, in acelasi timp, nimeni nu mai contesta ascensiunea euro in economia mondiala globalizata si rolul recent castigat de moneda de rezerva, alternativa la dolar pentru majoritatea tarilor cu greutate, inclusiv de Rusia.

Nici chiar un eventual guvern marioneta instaurat de SUA la Bagdad si care ar renunta la decontarea actuala in euro (exceptia derivand din programul ONU „petrol contra hrana”) nu va putea amana decat pe termen scurt tendinta tarilor OPEC de a trece treptat si catre moneda unica, pentru a se proteja astfel de marile variatii valutare si de conjunctura ale economiei mondiale. „Petroeuro” ce se va naste curand, la 30 de ani de la aparitia „petrodolarului”, va aduce, in mod cert, sfarsitul hegemoniei bancnotei verzi.
Pe termen mediu si lung, dolarul ar putea inca beneficia de statutul SUA de unica superputere si de anuntata revenire la politica „dolarului tare”, insa in America deficitul este din nou „bicefal”: deficitul bugetar a reinviat, prin efortul de razboi pe fondul recesiunii, iar deficitul de cont curent a atins un nivel record, de 500 miliarde dolari. Altfel spus, SUA este deja dependenta de banii strainilor intr-o proportie ingrijoratoare. Conform unui analist, America ar avea nevoie de circa 80% din economiile restului lumii pentru a-si acoperi acest deficit cu exteriorul, in conditiile in care titlurile financiare americane nu mai au nici pe departe atractivitatea de dinaintea dezumflarii bursei „hi-tech” NASDAQ
sau a aparitiei cazului Enron.

Asa incat, cel mai logic, paritatea euro/dolar se va stabiliza probabil
in intervalul de 1,00 – 1,05 in favoarea euro, chiar daca moneda unica ar mai putea beneficia de raliuri scurte pe masura ce banii „fug” din America spre destinatii mai promitatoare din Asia, America Latina sau Europa Centrala.