Recenta declaraţie-surpriză a secretarului american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a reaprins speranţele romånilor că, în curånd, vor putea călători în Statele Unite fără viză.
Secretarul pentru securitate internă a SUA a afirmat că, în următoarele luni, se aşteaptă ca Romånia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Malta şi Polonia să fie incluse în Programul Visa Waiver (PVW), potrivit unui articol publicat în Financial Times. Săptămåna aceasta Statele Unite ale Americii şi Romånia au semnat Declaraţia privind principiile de cooperare în vederea întăririi măsurilor bilaterale de securitate pentru călătoriile internaţionale şi cerinţele PVW. Contactată de Capital, Laura Keehner, secretar de presă al Departamentului pentru Securitate Internă a SUA, a confirmat existenţa unui plan în acest sens. „Departamentul de stat pentru securitate internă a Statelor Unite lucrează alături de oficialii romåni pentru ca cerinţele statuate în PVW să fie îndeplinite. Printre alte solicitări se numără şi rata de refuz a cererilor de viză, care acum depăşeşte în Romånia 10%.“, a declarat Laura Keehner.
Purtătorul de cuvånt al Ministerului Afacerilor Externe, Cosmin Boiangiu, consideră că această declaraţie va avea rolul de a confirma voinţa politică a Romåniei de a adopta măsurile necesare îndeplinirii unora dintre criteriile prevăzute de legislaţia americană pentru accesul în program – schimbul de informaţii cu privire la persoanele suspecte de activităţi teroriste, raportarea paşapoartelor furate/pierdute şi implementarea programului „Air Marshals“ pe cursele aeriene directe Romånia-SUA (poliţiştii federali ai aerului – Federal Air Marshals, vor însoţi cursele comerciale, pentru a asigura securitatea la bordul avioanelor).
„Sigur, este un pas înainte, un gest de bunăvoinţă din partea SUA, dar declaraţia nu angajează un calendar strict, cum a fost cel privind aderarea la UE. Este o nouă etapă, care poate să dureze mai mult decåt ne dorim“, este de părere Bogdan Chireac, analist de politică externă. Acesta vede în declaraţia lui Michael Chertoff, făcută în preajma alegerilor legislative de la noi, o formă de sprijin pentru actualul preşedinte al Romåniei şi pentru partidul care îl susţine. „Militarii romåni pot muri în Irak alături de cei americani, dar cetăţenii romåni nu pot intra fără viză în Statele Unite. În schimb, cei din Ungaria, ţară care nu are trupe trimise în Irak, vor putea călătorii peste ocean fără viză“, spune Chireac. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu ne-a declarat că reprezentanţii Departamentului de Stat al SUA i-au confirmat, cu ocazia unei vizite recente pe care a făcut-o la Washington, că preşedintele Bush doreşte includerea Romåniei în acest program pånă la sfårşitul acestui an.
Criterii de îndeplinit
În prezent, la acest program participă 27 de state, administraţia de la Casa Albă anunţånd că acestora li se vor alătura alte şapte ţări, din care şase din fostul bloc comunist. Cetăţenii statelor incluse în program nu au nevoie de viză dacă doresc să călătorească în Statele Unite pentru o perioadă de cel mult 90 de zile. Programul Visa Waiver a fost lansat în 1986, avånd ca obiective principale eliminarea barierelor impuse celor care doreau să călătorească în SUA şi stimularea industriei turistice. De asemenea, Departamentul de Stat al SUA putea, astfel, să-şi concentreze personalul în alte zone, unde era necesar. Turiştii sunt scanaţi înainte de a intra în SUA, iar datele astfel colectate sunt păstrate într-o bază de date.
43.000 de romåni au luat viză în 2007
Pentru a fi incluse în program, statele trebuie să îndeplinească o serie de criterii, cum ar fi existenţa unui acord de reciprocitate cu SUA pentru ca cetăţenii americani să poată călători fără viză în ţara respectivă, guvernul statului care va intra în PVW trebuie să aibă un program de emitere a paşapoartelor biometrice, în acord cu standardele impuse de Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile, rata de refuz a cererilor de viză pentru şedere temporară să fie sub 10% etc.
Rata ridicată de refuz a cererilor de viză pentru şedere temporară a constituit unul din principalele motive invocate de partea americană, prin care se justifica de ce Romånia nu este inclusă în PVW. „Cuantumul oficial, dat publicităţii anul trecut, a fost de 37,7% la finalul anului fiscal precedent, respectiv 1 octombrie 2007 şi de 25% la 1 octombrie 2008“, precizează Boiangiu. „Sigur, se vorbeşte de o rată mare de refuz a cererilor de viză, în condiţiile în care consulul american care respinge acordarea vizelor nu este obligat să dea nicio explicaţie legată de decizia respectivă. Aşa că acest parametru este subiectiv, la discreţia Departamentului de Stat al SUA“, este de părere Bogdan Chireac.
Conform Departamentului de Stat al SUA, anul trecut 43.310 de romåni au obţinut viză temporară, faţă de 45.321 în 2006 şi 42.038 în 2005. Separat, alţi 1.526 de romåni au cåştigat la loteria vizelor dreptul de a locui şi munci în Statele Unite.
În prezent, cetăţenii romåni care doresc să obţină viză pentru SUA trebuie să achite o taxă de procesare în valoare de 131 de dolari şi una pentru programare la interviu, de 11 dolari. Dar, obţinerea vizei nu asigură automat intrarea pe teritoriul american. Ambasada Statelor Unite la Bucureşti avertizează pe site-ul său: „Orice persoană care solicită o viză trebuie să aibă în vedere că deţinerea unei vize nu garantează şi intrarea pe teritoriul SUA. Deşi aţi obţinut viza, doar Serviciul American de Vamă şi Protecţie a Frontierei (CBP) are autoritatea să vă permită intrarea în SUA şi să stabilească durata şederii“.
O altă cerinţă pentru includerea Romåniei în PVW este aceea referitoare la paşapoartele biometrice. Aurel Vasile Sime, directorul general al Direcţiei Generale de Paşapoarte, a explicat pentru Capital că „punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice se va face începånd cu data de 31 decembrie 2008“. Nu se ştie însă cåt va costa un astfel de paşaport. Acestea vor conţine datele biometrice ale posesorului pentru a-l putea identifica fără eroare şi pentru a reduce riscul de contrafacere sau utilizare frauduloasă a documentului. Datele biometrice (amprentele digitale, distanţa interpupilară, amprenta retinală etc.) vor fi memorate pe un cip încorporat în paşaport. În felul acesta, autorităţile vamale sau poliţia vor putea compara datele de pe cip cu cele din bazele lor de date.
Parlamentul European (PE) a aprobat, anul trecut, construirea celei mai mari baze de date din lume – European Visa Information System (VIS), care va stoca informaţii referitoare la vizitatorii extracomunitari care intră în spaţiul UE. Parlamentul de la Strasbourg a justificat necesitatea înfiinţării acestei baze de date ca fiind un pas important în lupta împotriva terorismului internaţional şi a crimei organizate. Printr-o decizie anterioară s-a construit un alt sistem centralizat de date, utilizat în cazul cetăţenilor extracomunitari care solicită viză Schengen.
Dorinţa Statelor Unite de a avea acces la baza europeană de date s-a izbit de refuzul Comisiei Europene, care a anunţat că UE nu va oferi SUA un acces nelimitat la informaţiile personale obţinute în cadrul controalelor de la frontierele sale, în schimbul posibilităţii ca cetăţenii europeni să călătorească fără vize peste Atlantic. La råndul său, PE a cerut SUA să pună capăt discriminării între cetăţenii UE şi să elimine vizele pentru tot spaţiul comunitar. Europarlamentarii au avertizat Statele Unite că ar putea reintroduce viza pentru cetăţenii americani, dacă nu se respectă principiul reciprocităţii. Ameninţările de la Strasbourg au dat roade, SUA anunţånd includerea în PVW a altor state membre, printre care nu se numără însă şi Romånia.
Separat de negocierile purtate de UE cu SUA, pentru intrarea în PVW, ţara noastră a încheiat, anul trecut, împreună cu alte şase ţări europene, un contract de consultanţă cu o companie americană de lobby, Dutko Worldwide. Onorariul achitat de Romånia a fost de circa 30.000 de dolari. Ţara noastră este singura din grupul celor şase care nu a fost încă acceptată în acest program.
«Este inacceptabil ca cetăţenii SUA să poată beneficia de călătorii în regim de scutire de viză către UE, în timp ce unii dintre cetăţenii UE nu pot călători fără viză în SUA.»
Jacques Barrot, vicepreşedintele CE
«Este un pas înainte, un gest de bunăvoinţă din partea SUA, dar declaraţia nu angajează un calendar strict. Este o nouă etapă, care poate să dureze mai mult decåt ne dorim.»
Bogdan Chireac, analist politică externă
25% din cererile de viză de şedere temporară în SUA depuse de cetăţenii romåni au fost respinse de ambasadă, pånă la data de 1 octombrie a acestui an
Ambiţia Europei îl alarmează pe Chertoff
Demetri Sevastopulo, Washington
Michael Chertoff (foto), secretarul american pentru securitate internă, s-a arătat surprins de rezistenţa europeană la aplicarea programului prin care cetăţenilor care doresc să călătorească în SUA li se solicită furnizarea online a unor informaţii personale. Sistemul de notificare, care va deveni obligatoriu din ianuarie, solicită pasagerilor din ţările pentru care nu este nevoie de viză să se înregistreze online pe un site al guvernului american cu cel puţin 72 de ore înainte de a pleca spre SUA. „Am fost surprins de îngrijorarea unor membri ai Parlamentului European, pentru că este vorba de aceleaşi informaţii pe care le solicităm de regulă. Diferenţa este că acum le cerem ceva mai devreme, în format electronic“, a spus Chertoff.
Secretarul american a acordat acest interviu înaintea turneului european în Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania şi Slovacia, ţări care alături de Coreea de Sud au fost incluse recent în programul Visa Waiver. Decizia de admitere a ţărilor din fostul bloc comunist est-european a redus din tensiunile transatlantice. Se spune că SUA ar fi respins luna aceasta includerea Greciei în acest program, ca pedeapsă pentru că Atena a blocat intrarea în NATO a Macedoniei. Michael Chertoff a respins însă această afirmaţie ca fiind un „nonsens“ şi a afirmat că, după ce va semna documentele solicitate, Grecia va face parte din program. Chertoff se aşteaptă ca alte ţări să fie incluse în programul Visa Waiver, „în următoarele luni“. Este vorba de Romånia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Malta şi Polonia.
În SUA, Chertoff este criticat din cauză că a propus introducerea pe liniile aeriene a unui sistem de amprentare digitală a străinilor care părăsesc Statele Unite. Companiile aviatice au reacţionat, susţinånd că acest sistem care ar putea costa 2,7 miliarde de dolari în următorii zece ani, este o problemă de securitate naţională şi de aceea costurile trebuie suportate de la buget. În prezent, vizitatorii străini sunt amprentaţi la intrarea în SUA.
