Noile condiţii impuse de Washington şi slaba pregătire a solicitanţilor români fac ca momentul în care vom ajunge să călătorim în SUA la fel de simplu ca în UE să fie tot mai îndepărtat.
«Vreau să mănânc un apfelstrudel pe Ringul din Viena? Mă urc în maşină şi în patru-cinci ore sunt acolo», explică un timişorean unul din avantajele de a locui în vestul ţării. „Lasă, că nici la noi nu e chiar aşa de nasol. Vreau o plimbare cu gondola? În două ore sunt la Veneţia cu avionul şi, dacă am noroc, pot găsi un bilet dus-întors cu mai puţin de 100 de euro. Mai mult faci din centru până la aeroport“, spune prietenul său bucureştean. Oraşe care acum câţiva ani erau doar un vis frumos pentru cei mai mulţi români sunt astăzi locuri favorite de vacanţă. Roma, Paris, Londra sau Barcelona au devenit destinaţii banale, cu care nu prea mai reuşeşti să stârneşti nici atenţia, ce să mai vorbim de invidia colegilor de serviciu. Cu totul altfel, însă, stau lucrurile când vine vorba de New York, Los Angeles ori Miami – metropolele de peste Ocean au reuşit, în mare măsură, să-şi conserve aura de mister. Nici nu e de mirare, având în vedere că, în 2008, doar circa 40.000 din cele peste 13 milioane de ieşiri din ţară ale cetăţenilor români au avut ca destinaţie Statele Unite.
Birocraţia ne ţine departe
Desigur că distanţa şi costurile de transport joacă un rol importat în ceea ce priveşte numărul mic de concetăţeni care au ales SUA ca destinaţie turistică. Însă, cel mai probabil, principalul motiv pentru care preferăm Turnul Eiffel lui Empire State Building este faptul că în Franţa şi în cea mai mare parte a Europei suntem primiţi fără comentarii, arătând doar cartea de identitate, în timp ce pentru a intra în Statele Unite nu doar că ni se cere paşaportul, dar avem nevoie şi de viză. Cu atât mai frustrant este că doar cinci state membre ale UE (în afară de noi, Bulgaria, Polonia, Grecia şi Cipru) mai au parte de acest tratament. Mai mult, procedura nu este deloc o formalitate.
În 2007, aproape 38% din cererile de viză din partea românilor au fost respinse de Consulatul SUA. În 2008, rata de refuz a scăzut la 25%. Doar că, pentru ca România să fi fost primită anul trecut în programul Visa Waiver – VWP (care prevede dreptul de călători în SUA fără viză pentru perioade de până la 90 de zile), ar fi trebuit ca, alături de o serie de măsuri luate de autorităţi (printre care introducerea paşapoartelor biometrice ori facilitarea schimbului de informaţii privind persoanele suspecte de activităţi teroriste), rata de respingere a cererilor de viză să fie mai mică de 10%.
Se ridică ştacheta
„Revenirea, începând cu 1 iulie 2009, la pragul maxim de refuz al vizelor, de 3%, drept condiţie de acces al unui stat în programul Visa Waiver, reprezintă un impediment suplimentar în eforturile de accelerare a procesului de includere a României în VWP“, explică Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor de Externe. El spune că discuţiile la nivel tehnic vor fi dublate „de demersuri ale MAE de promovare, la nivel politico-diplomatic, a aspiraţiilor legitime ale României privind liberalizarea regimului de vize pe relaţia cu SUA“, dar şi de o campanie de informare şi educare a solicitanţilor de viză, care să conducă la o scădere a ponderii refuzurilor.
De cealaltă parte, consulul general al SUA la Bucureşti, James Gray, afirmă că „autorităţile române au făcut deja paşi în direcţia îndeplinirii condiţiilor necesare includerii în programul Visa Waiver, însă acesta este un proces pe termen lung, care implică o diversitate de măsuri“. El îi îndeamnă pe cei care vor să obţină o viză SUA să studieze cu atenţie instrucţiunile puse la dispoziţie de consulat, având în vedere, cel mai probabil, faptul deja cunoscut că o bună parte a refuzurilor nu au loc pentru că persoana este neeligibilă, ci ca urmare a lipsei unor documente sau a completării greşite a formularelor.
UE vrea, dar nu prea poate
O rază de speranţă părea a veni dinspre Bruxelles. Cu şase luni în urmă, comisarul european pentru Justiţie din acea vreme, Jacques Barrot, a menţionat, printre priorităţile vizitei pe care urma să o facă la Washington, problema vizelor SUA. „Există în continuare cinci ţări ale UE ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a călători în Statele Unite. Vrem reciprocitate totală“, a spus Barrot. „Promovarea unui tratament egal, la călătoriile în Statele Unite, pentru toţi cetăţenii Uniunii este una dintre priorităţile UE“, confirmă purtătorul de cuvânt al MAE. Însă, subliniază el, „conform normelor europene în vigoare, precum şi celor convenite la nivel comunitar, între statele membre, discuţiile dintre Comisia Europeană şi guvernul american vor viza exclusiv aspectele de competenţă comunitară“. Asta înseamnă că, în cele din urmă, presiunile pe care le poate face Uniunea sunt limitate, având în vedere că „deciziile SUA cu privire la eliminarea regimului de vize se adoptă pe baze individuale, în funcţie de evaluarea îndeplinirii, de către fiecare dintre acestea, a criteriilor prevăzute de legislaţia americană în vigoare“, explică Alin Şerbănescu.
Cu alte cuvinte, până nu vom reuşi imposibilul, respectiv să coborâm rata de refuz sub trei procente, călătoriile românilor în Statele Unite vor fi acompaniate în continuare de frustrantul şi, deseori, umilitorul drum pe la consulatul din strada Filipescu.
39.562 de vize SUA au fost emise în 2008 pentru cetăţeni români. Luând în calcul şi cererile respinse, Consulatul a încasat, din taxe, circa 7 mil. dolari
