Ministerul Agriculturii şi Bursă Română de Mărfuri au demarat procedurile pentru înfiinţarea unui ring bursier de tranzacţionare a produselor agricole, care poate fi un precursor al Bursei Naţionale de Cereale.
În lipsa unei burse pentru produsele agricole, în primul rând a unei burse pentru cereale, piaţa românească a devenit raiul samsarilor şi al intermediarilor, care obţin profituri consistente în detrimentul micilor producători, dar şi al bugetului de stat, evaziunea fiscală din acest domeniu fiind uriaşă. Potrivit autorităţilor, numai la comerţul cu grâu evaziunea fiscală depăşeşte un miliard de lei anual. Recent, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Guvernul a aprobat un Memornadum pentru crearea Ringului Bursier de Produse Agricole, ca o platformă distinctă de tranzacţionare în cadrul Bursei Române de Mărfuri (BRM).
În nota de fundamentare, autorii documentului motivează: „În prezent, România nu deține un mecanism centralizat de colectare și diseminare în piață a prețurilor produselor agricole, respectiv cereale, legume, fructe şi cartofi. Producătorii, intermediarii și cumpărătorii nu au acces la indicatori de preț pentru principalele produse agricole, fapt care împiedică crearea unei piețe transparente. Propunem crearea unui Ring Bursier al Produselor Agricole, prin care să se asigure o interfață universală, consolidată, care să reflecte evoluțiile prețurilor produselor agricole, permițând totodată o tranzacționare a acestora în condiții de maximă transparență și sprijinind o mai bună colectare la buget”.
MADR şi BRM au convenit ca noul ring bursier să fie construit în patru etape: 1. Constituirea unui sistem de colectare/raportare a datelor cu privire la tranzacțiile semnificative de produse agricole (cantități, prețuri, proveniență, destinație) și prelucrarea statistică a acestora; 2. Funcționarea procedurilor de diseminare publică a informațiilor cu privire la prețurile pe categorii de produse; 3. Operaționalizarea unor mecanisme publice de tranzacționare de tip bursier sau asimilate pentru categoriile principale de produse; 4. Dezvoltarea de mecanisme adiționale și de suport. Oficilaii BRM au declarat pentru Capital că proiectul va fi implementat exclusiv pe cheltuielile BRM, fără fonduri publice.
Traderii, în expectativă
Marii traderi de cereale pe care i-am consultat nu au vrut să se pronunţe, încă, în legătură cu oportunitatea proiectului. Or, fără participarea acestora, ringul pentru tranzacţionarea produselor agricole nu va funcţiona. „Deocamdată, trebuie să studiem proiectul, să discutăm şi cu partenerii noştri şi apoi vom lua o decizie“, ne-a declarat şefa Biroului Juridic, de la Ameropa Grains din Constanţa, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din România. La rândul său, Septimiu Stoica, preşedintele BRM, spune că în perioada de pregătire a proiectului, la MADR, au participat la discuţii reprezentanţi ai patronatelor şi ai asociaţiilor din agricultură, dar, cu siguranţă, va fi nevoie şi de întâlniri cu producătorii, cu depozitarii şi mai ales cu comercianţii de produse agricole. „Fără participarea acestora, nu vom putea realiza nici măcar primul obiectiv al proiectului, şi anume, un sistem de monitorizare şi de colectare a datelor privind tranzacţiile comerciale, din care să rezulte un preţ de referinţă pentru diversele produse agricole, în primul rând pentru cereale“, ne-a spus Stoica.
Proiecte rămase pe hârtie
În ultimii 20 de ani, au existat mai multe încercări de a înființa o bursă naţională a cerealelor în România, dar toate aceste proiecte au rămas doar pe hârtie. De exemplu, în anul 2000, guvernul Isărescu a avut pe masă un proiect denumit „Bursa Mării Negre“, care prevedea amplasarea unei burse de cereale în Portul Constanţa. Preluat de guvernul Năstase în 2001, proiectul a fost mereu amânat și, până la urmă, abandonat. Apoi, în 2010, la inițiativa mai multor fermieri locali și cu sprijinul Bursei de la Sibiu, s-a încercat redeschiderea bursei de la Brăila (una dintre marile burse românești din perioada interbelică, alături de cele din București, Constanța și Craiova), dar și acest proiect a picat din fașă. A mai încercat și Valeriu Tabără, ministrul agriculturii din guvernul Boc, să reînființeze Bursa cerealelor de la Galați, ca „un punct de desfacere a producţiei agricole din România, Republica Moldova şi Ucraina“. Dar și acest proiect a rămas doar pe hârtie, din lipsă de finanțare.
"Acest articol a apărut în ediţia print numărul 41 a revistei Capital din săptămâna 14 octombrie -20 octombrie 2013"