Efectele indirecte ale crizei ameninţă să zdruncine din temelii sistemul de pensii private obligatorii. Mai multe condiţii impuse de legislativ pot duce la retragerea jucătorilor din piaţă.
Deşi legea care asigură funcţionarea sistemului de pensii administrate privat stabileşte că nivelul contribuţiilor va creşte cu 0,5 puncte procentuale pe an, de la 2% în 2008, la 6% din veniturile brute ale participanţilor până în 2016, proiectul de buget pe 2009 prevede menţinerea la 2% din venitul brut al contribuţiei fiecărui angajat. Propunerea Guvernului vine pe fondul crizei financiare şi al scăderii colectării veniturilor către bugetele statului.
Cinci diplomaţi ai ţărilor care domină piaţa pensiilor private din România, cu o cotă de peste 80%, i-au solicitat premierului Boc să revină asupra deciziei de plafonare a contribuţiei la 2% în 2009, arătând că actuala cotă va afecta pe termen lung sumele pe care le vor încasa viitorii pensionari. Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a protestat, la rândul ei, faţă de această decizie. „Îngheţarea contribuţiei la 2% în 2009 şi majorarea la 2,5% în 2010, înseamnă că, în fiecare an, până în 2017, se va colecta mai puţin decât în calendarul prevăzut de lege. Până la sfârşitul lui 2017, sumele luate din buzunarul participanţilor prin această măsură se ridică la 1,07 miliarde de euro! Estimarea este făcută la nivelul întregii pieţe, ca diferenţă de active nete estimate între scenariul din lege (2% în 2008 – 6% în 2016) şi cel posibil propus de Guvern (2% în 2009 – 6% în 2017)“, spune APAPR.
Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), spune că „îngheţarea contribuţiei nu va ajuta sistemul de pensii private“. El arată că abordarea Guvernului este pe termen scurt, în timp ce abordarea sistemului de pensii private este pe termen lung. CSSPP a calculat impactul „îngheţării“ contribuţiei angajaţilor la 2%: 101,6 milioane de euro în 2009, bani care rămân la bugetul public de pensii şi nu intră în sistemul privat. Calculele au fost făcute pornind de la ipoteza că în sistem există 4 milioane de participanţi. Chiar dacă statisticile din ianuarie arată că numărul acestora se îndreaptă spre 4,1 milioane, evoluţia crizei poate modifica numărul participanţilor care virează în fiecare lună contribuţia. Celelalte variabile luate în calcul sunt cursul leu/euro stabilit la nivelul de 4 lei şi salariul mediu de 1.694 lei.
Pe lângă îngheţarea contribuţiei, sistemul de pensii private mai are de luptat în acest an şi cu efectele crizei financiare. Valoarea activelor nete la sfârşitul lunii ianuarie a fost de 235 de milioane de euro, numărul de participanţi validaţi a crescut în fiecare lună şi numărul conturilor goale a scăzut aproape la jumătate. Totuşi, în ultimele luni ale lui 2008, a crescut numărul de conturi care nu au mai fost alimentate, fie din cauza intrării în şomaj a angajaţilor, fie din cauza angajatorilor aflaţi în impas financiar, care şi-au stabilit alte priorităţi la plată decât virarea contribuţiei de asigurări sociale pentru angajaţii lor. Situaţiile de acest gen se vor înmulţi probabil în 2009. Aproape 400 de societăţi comerciale din toată ţara au anunţat disponibilizarea a 38.334 de angajaţi, cele mai multe concedieri urmând să se realizeze până în luna mai, potrivit datelor înregistrate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Mai multe societăţi private au anunţat şi reducerea salariilor, pentru a face faţă scăderii comenzilor şi, implicit, a lichidităţilor.
Peste toate acestea, Guvernul a decis şi majorarea CAS cu 3,3%, fapt care ar putea determina angajatorii să se reorienteze către modalităţi alternative de plată a salariilor, pentru a ocoli plata unor contribuţii sociale ridicate.
Randamente mai mici
Din cauza acestor evenimente, ritmul de creştere a activelor nete ale fondurilor de pensii private va scădea, la fel ca şi numărul de noi participanţi care vor intra în sistem şi viramentele lunare realizate către fondurile de pensii. „Din punctul de vedere al randamentelor, 2009 va fi mult mai puţin darnic pentru că va urma o perioadă de scădere a dobânzilor, o lipsă a randamentului pe acţiuni etc.“, spune Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Administrare Pensii.
În plus, Grupul de Economie Aplicată (GEA), Confederaţia Sindicală Cartel-Alfa şi Blocul Naţional Sindical (BNS) intenţionează să strângă 100.000 de semnături pentru schimbarea legii privind pensiile obligatorii (Pilonul II), în sensul introducerii unui randament minim garantat egal cu rata inflaţiei. Punerea în aplicare a unei astfel de prevederi ar avea un efect şi mai dezastruos asupra sistemului de pensii private, cu impact pe următorii 20 de ani. Dacă se va vota garantarea randamentelor cu rata anuală a inflaţiei, administratorii de fonduri vor trebui să constituie rezerve, „adică să facă noi injecţii de capital care vor ajunge să fie mai mari decât valoarea sumelor din contribuţiile pe care le administrează“. După ce au investit până acum 500 de milioane de euro, administratorii vor lua probabil decizia să se retragă de pe piaţa din România, în special marii jucători, cei mai afectaţi de o astfel de măsură.
«Impunerea garantării randamentului pensiilor private peste inflaţie este calea cea mai sigură pentru a distruge sistemul. Impactul se propagă pe următorii 20 de ani.»
Radu Crăciun, director de investiţii Eureko
101,6 milioane euro este suma care nu va fi virată fondurilor de pensii private în 2009, dacă nu va fi crescută contribuţia la 2,5% în acest an, aşa cum prevede legea de înfiinţare a sistemului de pensii private
MAI MULŢI «RESTANŢIERI»
Numărul participanţilor pentru care nu au fost virate contribuţiile în sistemul de pensii private a crescut după începerea crizei. Din cele peste un milion de conturi nealimentate în decembrie, 500.000 sunt goale.
«Vom avea probabil o scădere de 10% a sumelor virate de angajatori în fondurile de pensii private în 2009, fapt care se va răsfrânge implicit şi asupra randamentelor.»
Mircea Oancea, preşedinte CSSPP
Interviu / Efectele crizei
Capital: Cum va influenţa criza financiară piaţa pensiilor private obligatorii?
Mircea Oancea: Cel puţin două aspecte vor avea un efect direct: şomajul şi indisciplina angajatorilor. Este foarte important ca participanţii la sistem să fie activi, angajatorii lor să vireze CAS în fiecare lună. Pentru 2009, văd o scădere în jur de 10% la nivel de viramente. Implicit, scăderea se va răsfrânge şi asupra randamentelor.
Capital: Câţi participanţi noi credeţi că vor intra în sistem în acest an?
Mircea Oancea: Teoretic, ar trebui să avem în jur de 200.000 de noi participanţi la sistemul pensiilor private obligatorii, dar mă aştept ca media lunară a noilor participanţi să scadă anul acesta faţă de anul trecut, care a fost în jur de 50.000. Tocmai de aceea cred că se vor reduce şi creşterile fondurilor de pensii.
Capital: Care vor fi efectele îngheţării contribuţiei participanţilor la 2% în 2009, faţă de 2,5%, cât prevedea legea?
Mircea Oancea: Pentru a putea fi privite ca un segment important în economie, care să participe la finanţarea investiţiilor majore, fondurile de pensii ar fi trebuit să aibă un volum de active mult mai mare decât cele 255 de milioane de euro strânse până acum. Îngheţarea contribuţiei are cel puţin trei efecte. Cel mai important este legat de randamentul şi eficienţa fondurilor pe termen mediu, de trei-cinci ani. Cheltuielile lor sunt mari, activele scăzute şi oportunităţile de investiţii reduse. Al doilea efect este legat de încrederea, sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului de pensii pe termen lung, afectate de această decizie. Al treilea efect va fi legat de investiţiile care se vor putea face în acest an, inclusiv investiţiile Comisiei. Vom lucra în regim de avarie, pentru că nu există suficiente fonduri pentru investiţii în sistemul de supraveghere, în cel informatic sau pentru personal.
Capital: Cum vedeţi evoluţia pensiilor facultative, în acest context?
Mircea Oancea: Mă aştept la o creştere de 250.000 de participanţi noi în sistemul pensiilor private facultative. De asemenea, numărul fondurilor de pensii facultative sper că va creşte de la zece la 14-15 până la sfârşitul anului. La pensiile obligatorii, în schimb, văd mai degrabă două-trei fuziuni în acest an. Este firesc să avem o creştere mai mare a pensiilor facultative faţă de cele obligatorii. Facultativele nu depind de deciziile Guvernului.
Capital: Pregătiţi noi posibilităţi de investire pentru pensiile private?
Mircea Oancea: Există un program cu Banca Mondială pentru înfiinţarea unui fond de investiţii pe infrastructură locală. Cu ajutorul acestuia s-ar putea dezvolta parteneriate public-private, fondurile de pensii ar putea intra ca acţionari şi ar putea fi asigurate fonduri de cofinanţare. Pentru constituirea acestuia trebuie îndeplinită însă voinţa politică.
