România nu se confruntă cu risc de blackout sau pene de curent generalizate

Potrivit lui Sebastian Burduja, cei care afirmă că România se confruntă cu risc de blackout sau pene de curent generalizate sunt iresponsabili, generează panică inutilă și îi ajută pe extremiști.

„Nici vorbă. Cei care spun asta sunt iresponsabili, generează panică inutilă și îi ajută pe extremiști. Și nu înțeleg lucrurile de bază. Ca în fiecare an, am pregătit sezonul rece împreună cu Dispecerul Energetic Național (DEN), pe scenarii și cu toate măsurile necesare.

Nu s-a pus nicio secundă problema să nu putem acoperi consumul de energie electrică și de gaze al României, din producție proprie și din eventuale importuri, nici să depășim capacitatea tehnică de import a interconexiunilor (minim 3500MW și posibil peste 4000MW, în funcție de context)”.

Apelează România la importuri de energie electrică

Ministrul Energiei a dezvăluit, de asemenea, dacă țara noastră apelează la importuri de energie electrică. Potrivit lui, România face acest lucru la nevoie, din trei motive.

În primul rând, spune el, țara noastră face acest lucru pentru a-și acoperi necesarul de consum intern și a echilibra rețeaua, în special în perioadele când producția internă nu este suficientă, anul este secetos, vântul nu bate etc.

„În 2023, am fost net exportatori după mulți ani, pentru că ne-a ajutat producția hidro, dar nu numai. Acum apelăm la importuri, în limitele posibile, pentru că suntem prudenți cu rezerva din lacurile de acumulare și cu stocurile de cărbune. Altfel spus, vrem să fim pregătiți pentru orice scenariu în lunile următoare (pot fi secetoase, fără mult vânt sau soare), și atunci preferăm să avem rezerve cât mai mari”, a scris el pe Facebook.

Al doilea motiv, potrivit ministrului Energiei, este că nu există suficientă capacitate de producție de energie electrică.

„Este știut că în ultimele trei decenii România a investit foarte puțin în noi capacități de producție. Mai mult, a închis o parte dintre unitățile de producție în bandă (bazate pe cărbune și gaz), iar noile proiecte cer timp. În ultimul an și jumătate, am atras finanțări record pentru noi capacități de producție, pentru modernizarea și extinderea rețelelor de transport, pentru stocare și multe altele. Detalii mai jos, la punctul 4”, a mai precizat oficialul.

Iar al treilea motiv invocat de Sebastian Burduja este că putem importa și din motive comerciale, atunci când este mai ieftin să importăm decât să pornim capacități de producție internă, mai ales în cazul gazului.

„Este cazul mai ales la gaz: uneori, costă mai puțin să importăm cantități mici de gaz, decât să extragem din depozite. Putem importa și pentru transfer, în anumite condiții: fiind conectată la rețeaua europeană de energie (ENTSO-E), România poate importa energie dintr-o țară și o poate reexporta către alte state, prin mecanismul de cuplare a pieței de energie europene”, a precizat oficialul.

Rezervele României de cărbune, gaz și apă

Referitor la rezervele de cărbune, gaz și apă, Sebastian Burduja a afirmat că prioritatea principală este securitatea energetică. El a menționat că se analizează constant datele de consum și producție, precum și rezervele energetice.

În prezent, spune el, lacurile au un grad de umplere de aproape 60%, stocurile de cărbune depășesc 400.000 de tone, cu perspective de creștere începând din ianuarie, iar stocurile de gaze în depozite sunt aproape de 80% din capacitate. Potrivit ministrului, aceste niveluri sunt considerate rezonabile pentru această perioadă a anului.

„Repet pentru cine poate și vrea să înțeleagă: ar fi simplu și am putea să turbinăm toată apa din lacuri, să extragem într-un ritm accelerat gazele din depozite și să pornim la capacitate maximă toate termocentralele. Pentru 25-30 de zile nu am avea nicio problemă, importuri zero. Ba chiar e posibil să meargă și la export această producție adițională, pentru că suntem într-o piață cuplată. Ne vom simți mai bine, o perioadă, și apoi ce vom face? Este asta o soluție? Cu siguranță nu! Dincolo de faptul că ar fi total iresponsabil pentru noi, nici economic nu înseamnă că am avea beneficii, pentru că energia de import poate fi mai ieftină decât energia produsă în grupurile ineficiente (de ex., cele pe bază de cărbune)”, a scris el.

Realizările lui Sebastian Burduja ca ministru al Energiei

Referitor la realizările sale ca ministru al Energiei, Burduja a spus că și-a publicat raportul de activitate la fiecare trei luni. Potrivit lui, acesta conține peste 100 de pagini cu realizări concrete, nu doar povești.

Oficialul a subliniat că merită menționate câteva dintre măsurile care vor contribui la creșterea producției de energie electrică în România.

„Anul acesta am reușit să finalizăm retehnologizarea grupului 5 Rovinari – grup de 330MW pe lignit la CE Oltenia (după aproape zece ani) și retehnologizarea unui grup de la Bicaz, blocată de ani de zile (53MW), să atribuim contractul de retehnologizare a hidrocentralei Vidraru (după șase încercări eșuate) și să semnăm proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Avem și două premiere în ultimii ani: 63MW noi-nouți în capacități de stocare a energiei și 30MW în parcul eolian al Romcim, la Medgidia, finanțat din PNRR.

Urmează și semnarea retehnologizării unității 1, pentru încă 30 de ani de exploatare, dar despre asta vă spun mai multe săptămâna viitoare. Per total, în ultimul an și jumătate, am atras peste 14 miliarde de euro pentru investiții în sectorul energetic, mai mult decât în 30 de ani. Mai exact: 10.000MW solar și eolian, 3500MW grupuri pe gaz, 2000MWh stocare în baterii, 2200MW nuclear. Anul acesta, puterea instalată a noilor capacități conectate la sistemul energetic național va depăși pentru prima dată după mulți ani 1000MW, față de aproximativ 600MW în 2023 și doar 60MW în 2022.

Nu mai zic de anii anteriori — aproape nimic. Este cert că în viitorul apropiat, inclusiv anul viitor (când vom avea la Iernut 430MW și, sper, la Mintia, circa 1000MW), vom fi într-o situație mai bună, iar în 3-5 ani ne vom dubla puterea totală instalată din sistem, culminând în 2030-2032 cu finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a SMR-urilor și a primelor centrale eoliene din Marea Neagră. Știu, și eu sunt nerăbdător.

Aș fi vrut să avem o baghetă magică și să apară peste noapte noi hidrocentrale, termocentrale, reactoare nucleare, Tarnița-Lăpuștești etc. Am conștiința împăcată că în aceste 18 luni am făcut eforturi supraomenești, alături de toată echipa de la ministerul energiei. Și chiar vă rog să vă luați câteva minute și să parcurgeți raportul nostru de activitate. Închei cu un apel la responsabilitate. E timpul ca toți cei care vor binele acestei țări să spună adevărul.

E tentant să dezbatem despre lucruri complexe, care necesită timp și expertiză pentru a le înțelege în profunzime. Mai nou, toată lumea se pricepe la fotbal, politică și…energie. Dar corect este să prezentăm cifrele și să-i ascultăm pe experți. Și apropo de cifre, recent am reușit, după 17 ani, să adoptăm în guvern o nouă strategie energetică națională, care ne spune clar unde trebuie să ajungem și care sunt pașii. Trebuie doar să ne ținem de treabă. Înainte, împreună”, a mai precizat el.