Risc de incendii în pădurile din România! Barna a dat ordin: Fac apel la monitorizare atentă şi la sporirea numărului de patrule

Sursă: Dreamstime

„Riscul incendiilor de pădure este unul extrem de crescut în această perioadă, de aceea avem nevoie de o supraveghere atentă a zonelor cu risc de apariţie a unor astfel de fenomene. Toate instituţiile noastre sunt în alertă”, avertizează ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos. Acesta a solicitat monitorizare atentă şi sporirea numărului de patrule formate din personalul silvic din cadrul RNP - Romsilva.

Riscul incendiilor de pădure este extrem de mare în România

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a convocat joi Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU), constituit la nivelul MMAP, ca urmare a avertizărilor meteorologice transmise de către Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), dar şi a prognozelor hidrometeorologice realizate de către Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

La şedinţă au participat reprezentanţi ai: ANM, INHGA, Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR), Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), gărzilor forestiere, RNP – Romsilva, Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). În cadrul şedinţei, s-a discutat despre prognoza meteo pentru următoarele zile, stadiul şi evoluţia rezervelor de apă la nivelul lacurilor de acumulare şi despre riscul apariţiei unor noi incendii de pădure.

„Fac apel la monitorizare atentă şi la sporirea numărului de patrule formate din personalul silvic din cadrul RNP – Romsilva. De asemenea, solicit transmiterea către prefecturi a unei informări cu privire la situaţia hidrometeorologică şi prognozele actuale, informare care să ajungă şi la primării în vederea mobilizării şi a monitorizării atente a pericolului de incendii în zona fondului forestier şi la limita cu suprafeţele agricole.

Riscul incendiilor de pădure este unul extrem de crescut în această perioadă, de aceea avem nevoie de o supraveghere atentă a zonelor cu risc de apariţie a unor astfel de fenomene. De asemenea, am solicitat reprezentanţilor instituţiilor subordonate întocmirea unei liste cu zonele vulnerabile din ţară, care pot fi afectate de valul de temperaturi crescute care este prognozat. Toate instituţiile noastre sunt în alertă, monitorizăm permanent situaţia din teren pentru a putea interveni dacă situaţia o va impune. Recomand autorităţilor locale şi populaţiei să respecte indicaţiile IGSU şi IJSU”, a declarat joi Barna Tanczos.

Gradul de umplere în lacuri a scăzut

Directorul Departamentului Situaţii de Urgenţă din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române, Sorin Rîndaşu, a precizat că, momentan, gradul de umplere în lacuri este de 76,9%, fiind o uşoară scădere faţă de ziua precedentă, când era de 77,3%.

„Ne menţinem însă în limitele programului de exploatare stabilit la începutul lunii şi nu estimăm probleme pentru perioada imediat următoare din perspectiva resurselor de apă. În afara listei extinse de acumulări, monitorizăm două zone în special, Vaslui, unde în acumularea Soleşti avem acumulate 4 milioane mc de apă la un consum zilnic de 60 l/s, şi în acumularea Ighiş, unde se menţine un volum constant de 1,5 milioane metri cubi.

Avem lacuri mici în zona Moldovei care la această oră au un grad de umplere de 20-30%, însă acestea nu au un rol semnificativ în alimentarea cu apă. Pot apărea potenţiale probleme în acumulările mici piscicole unde avem un debit mic de apă, de exemplu în zona Covasna. ANAR monitorizează şi gestionează volumele de apă din principalele lacuri de acumulare, astfel încât acestea asigură la această oră necesarul de apă brută pentru toţi beneficiarii care se alimentează în regim centralizat din sursa de apă de suprafaţă”, a explicat Sorin Rîndaşu.

Potrivit INHGA, debitele au fost staţionare, exceptând cursurile inferioare ale Someşului şi ale Mureşului, care au fost în scădere uşoară. Debitele medii zilnice se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-60%) pe râurile din bazinele hidrografice:

  • Vişeu
  • Bega
  • Bârzava
  • Jiu (cu excepţia bazinului hidrografic Amaradia)
  • Ialomiţa
  • bazinul superior al Mureşului
  • bazinele inferioare ale Vedei şi Argeşului
  • cursurile superioare ale Trotuşului şi Buzăului
  • cursul superior şi mijlociu al Bistriţei
  • unele râuri din Dobrogea

„Totodată, nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atenţie. Debitele râurilor vor fi în general staţionare în următoarele 24 de ore, conform buletinului hidrologic informativ elaborat de specialiştii noştri de la Centrul Naţional de Prognoze Hidrologice. În ceea ce priveşte debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), acesta va fi în scădere, având valoarea de 2200 m3/s, sub media multianuală a lunii iulie (5350 metri cubi/secundă).

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi, de asemenea, în scădere. În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de circa 69 (cm) suficientă pentru funcţionarea CNE”, a afirmat directorul INHGA, Nicolae Bărbieru, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.