Federația ”Solidaritatea Sanitară” a publicat rezultatul evaluării unor indicatori elaborați de Organizația Mondială a Sănătății privind riscurilor de infectare cu noul coronavirus a salariaților din sănătate, din cauza deficiențelor de organizare a unităților sanitare.

Astfel, indicatorii analizați constituie un set de cauze ce contribuie la explicarea ratei crescute a infectării salariaților din sănătate cu SARS-CoV-2, situată astăzi la circa 20% din totalul cetățenilor infectați, respectiv la 0,496% – comparativ cu 0,0315% infectați din populația totală – din totalul salariaților din sănătate implicați în lupta împotriva COVID-19.

Analiza se raportează atât la un nivel ideal cât și la nivelul pe care acești indicatori l-au înregistrat în cadrul cercetării anterioare. Principalele concluzii ale acestei evaluări sunt:

Insuficiența echipamentelor

Insuficiența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie o problemă pentru mai mult de jumătate dintre subiecți (doar cca. 13% dintre respondenți au indicat că au materiale suficiente). Nivelul redus al transparenței în privința stocurilor disponibile în cadrul unităților accentuează problemele.

Instructajul privind protecția muncii pentru cazul tratării pacienților suspicionați/infectați SARS-CoV-2 înregistrează în continuare cote mult prea reduse. A fost indicat de 52% dintre respondenți pentru pacienții pozitivi COVID 19 pentru a putea vorbi de capacitatea salariaților de a se proteja în mod eficient.

Instruirea salariaților în privința utilizării echipamentului individual de protecție este situată în continuare la un nivel nesatisfăcător (a fost indicată de doar cca. 60% dintre respondenți), chiar dacă ea a înregistrat o creștere semnificativă (cca. 25 puncte procentuale) față de perioada anterioară.

Lipsa de pregătire și de cunoaștere profesională

Regulile de utilizare rațională a echipamentului individual de protecție nu sunt încă cunoscute de toți salariații.

Doar circa 66% dintre respondenți au indicat cunoașterea lor. Deși se constată o îmbunătățire semnificativă a situației, poate fi remarcat faptul că suntem încă departe de nivelul normal de pregătire.

Absența formării în domeniu generează două efecte: (a) teama personalului, care riscă să se simtă neprotejat de echipamentul individual de protecție; (b) utilizarea excesivă/inadecvată a echipamentului individual de protecție, pe fondul temerilor generate de necunoaștere.

Actualizarea informațiilor tehnice privind COVID 19 a fost indicată de 57% dintre respondenți  – în creștere cu circa 18 puncte procentuale față de perioada anterioară.

Lipsa programelor de prevenție

Instructajul privind auto-evaluarea și raportarea simptomelor asociate infecției cu SARS-CoV-2 rămâne în continuare la un nivel destul de redus, fiind indicat de cca. 53% dintre salariați.

Absența unor programe de prevenție și control al infecțiilor dedicate personalului sanitar rămâne în continuare una dintre explicațiile cauzale pentru ponderea mare a salariaților infectați SARS-CoV-2.

Existența procedurilor de verificare a personalului privind infectarea SARS-CoV-2 la intrarea în unitate este indicată de doar cca. 46% dintre respondenți. Față de perioada anterioară se poate remarca o creștere cu circa 17 puncte procentuale a celor care au răspuns pozitiv.

”Comportamentul neo-feudal al decidenților”

Comportamentul neo-feudal al decidenților, accentuat în perioada de criză, continuă să constituie o mare problemă. Doar cca. 29% dintre salariați au indicat existența unei consultări.

Deși consultarea salariaților are capacitatea de a mobiliza spiritul de echipă, a identifica cele mai bune soluții și a informa salariații asupra situației, aceasta a rămas o resursă nefolosită și o obligație neachitată.

Incapacitatea de-a utiliza mecanismele legale destinate protecției salariaților constituie în continuare una dintre marile probleme. Utilizarea CSSM a fost indicată de doar circa 25% dintre salariați (în creștere cu doar cca. 5 puncte procentuale) iar utilizarea SPIAM de circa 34% dintre respondenți, în creștere cu circa 6 puncte procentuale.

Urmează o nouă cercetare

Dacă în cazul SPIAM pot exista și câteva explicații obiective, cea mai importantă mutarea epidemiologilor din spitale la DSP-uri pentru a acoperi deficitele structurale ale acestei instituții, care au avut și pe această cale consecințe negative asupra spitalelor, în cazul absenței utilizării CSSM nu există o explicație obiectivă.

Această analiză face parte din cea de-a doua evaluare a riscurilor de infectare SARS-CoV-2 a salariaților din sănătate restul rezultatelor urmând să fie publicate în perioada următoare, precizează Federația ”Solidaritatea Sanitară”.

La invitația de completare a chestionarului au fost înregistrate 4740 de răspunsuri. Au fost reținute răspunsurile a 1270 la întrebările cu caracter general (aplicabile tuturor salariaților din sănătate) și 720 la întrebările cu caracter special (aplicabile categoriilor de personal sanitar și auxiliar sanitar care lucrează direct cu pacienții).

Răspunsurile acestora din urmă au făcut obiectul acestei evaluări, arată sursa citată.