Prognoza economică 2025. România se află într-un moment de răscruce economică, cu semnale clare că ar putea intra într-o perioadă de recesiune. Factorii interni și externi, precum creșterea taxelor și stagnarea economică, pun presiune asupra economiei naționale. În acest context, economistul Radu Georgescu oferă o serie de avertismente și recomandări pentru populație și mediul de afaceri, pentru a face față provocărilor anului 2025.
Semnalele economice prevestesc probleme majore, spune prognoza economică
Recesiunea economică este definită ca o scădere consecutivă a PIB-ului în două trimestre. În România, datele INS indică deja o stagnare economică în trimestrul al treilea al anului 2024, o situație ce amplifică temerile privind o posibilă contracție economică.
Economistul Radu Georgescu subliniază că reducerea consumului, responsabilă pentru 70% din PIB, va agrava această tendință.
„Creșterile de taxe prevăzute pentru 2025 și înghețarea salariilor vor diminua semnificativ consumul. În consecință, este tot mai probabil ca România să intre oficial în recesiune economică anul viitor”, a explicat acesta.
Georgescu a menționat că impactul acestor factori se va resimți și în alte domenii esențiale.
Dobânzile ridicate, o povară suplimentară
Un alt factor care pune presiune asupra economiei este nivelul ridicat al dobânzilor. Vineri, 10 ianuarie 2025, România a înregistrat o dobândă de 7,7% pentru împrumuturile pe termen de 10 ani, cel mai mare nivel din ultimul deceniu, cu excepția unei scurte perioade din 2022.
„Această situație indică o tendință de creștere continuă a dobânzilor, alimentată de inflație și riscul de țară. Populația va resimți efectele directe prin dobânzi mai mari la credite și scăderea valorii pensiilor private. În acest context, recomand evitarea creditelor bancare în 2025”, a avertizat economistul.
Investițiile și calificativul de țară, în declin
Evoluțiile economice negative atrag atenția și agențiilor de evaluare financiară. Agenția Standard & Poor’s a anunțat o reevaluare a calificativului de risc pentru România, iar economistul consideră că există șanse mari ca acesta să fie redus.
„Agentia Standard & Poor’s a anunțat săptamâna trecută că a programat o evaluare suplimentară a calificativului economiei României. Probabil și această agenție va reduce calificativul de risc de țară. Acum o lună de zile agenția Fitch a redus și ea calificativul”, a adăugat Georgescu.
Totodată, stagnarea PIB-ului reflectă reducerea investițiilor, care contribuie cu doar 30% la economia națională. Măsurile de austeritate și lipsa unor stimulente pentru sectorul privat agravează această situație.
Moneda națională sub presiune: soluții de protecție
Economistul atrage atenția și asupra devalorizării leului, în condițiile în care România înregistrează cel mai mare deficit de Cont Curent din Uniunea Europeană. Presiunea asupra cursului valutar va fi constantă.
Menținerea cursului a fost posibilă doar prin vânzarea de euro obținuți din împrumuturi externe, dar această strategie devine tot mai dificil de aplicat, a explicat economistul.
„În mod normal cursul euro ar trebui să crească în fiecare zi. Acest curs a fost menținut prin vânzarea de euro obținuți din împrumuturi. Această schemă va fi greu de făcut în 2025 deoarece statul trebuie să reducă deficitul bugetar plus că ne împrumutăm mai scump”, explică el.
În acest context, acesta recomandă populației să economisească în valută.
„Toți banii mei sunt în depozite în euro. Fac acest lucru deoarece vreau să mă protejez. Majoritatea prețurilor din România sunt legate de euro: apartamente , mașini, chirii, internet etc, iar creșterea cursului reprezintă și creșterea tuturor cheltuielilor. În termeni financiari această strategie de a ține banii în valută în care sunt exprimate cheltuielile se numește Hedging”, a precizat el.
Avertismentele mediului de afaceri
Reprezentanții mediului privat atrag atenția asupra riscurilor pe care măsurile de austeritate le aduc economiei. IMM România subliniază că scăderea PIB-ului este un efect direct al politicilor economice nefavorabile, precum Ordonanța Trenuleț.
Relansarea economică din 2025 depinde de implementarea unor programe de sprijin pentru IMM-uri, într-un cadru economic și legislativ stabil. Predictibilitatea fiscală și reducerea măsurilor de austeritate sunt esențiale pentru a susține planurile de afaceri, spun întreprinzătorii.
„Anul 2025 trebuie să fie anul relansării economice prin crearea unor programe de susținere pentru IMM-uri. Aceste programe suport trebuie să vină într-un ecosistem antreprenorial stabil, economic și legislativ. Nemodificarea Codului Fiscal este o condiție necesară pentru asigurarea predictibilității planurilor de afaceri și scăderea numărului de acte normative precum ordonanța Trenuleț și diminuarea măsurilor de austeritate care afectează mediul economic”, explică Georgescu.
Date economice recente: semne de îngrijorare
Conform INS, exporturile din noiembrie 2024 au avut o valoare de 8,39 miliarde de euro, în timp ce importurile au atins 11,23 miliarde de euro, generând un deficit comercial de 2,83 miliarde de euro.
Comparativ cu noiembrie 2023, importurile au crescut cu 6,2%, în timp ce exporturile au avansat cu doar 1,6%.
La nivelul perioadei ianuarie-noiembrie 2024, exporturile au scăzut cu 1%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere de 3,3% față de anul precedent.
Aceste date evidențiate de prognoza economică, reliefează dezechilibre economice persistente care contribuie la amplificarea riscurilor pentru economia națională.
Evoluția turismului: un sector în ușoară creștere
În contrast cu celelalte sectoare, turismul a înregistrat creșteri modeste în 2024, spune prognoza economică. În luna noiembrie, sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 4,3%, iar înnoptările cu 3,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Pentru perioada ianuarie-noiembrie 2024, creșterile au fost de 4,4% pentru sosiri și 3,4% pentru înnoptări.
Aceste evoluții pozitive sunt însă insuficiente pentru a contrabalansa provocările majore cu care se confruntă economia României.
