Pierderea bruscă a acestor bariere naturale de gheaţă din jurul ţărmurilor antarctice ar putea precipita alunecarea gheţarilor în apă şi ar duce la creşterea nivelului oceanului global cu până la 1 metru până în anul 2100, conform unor studii anterioare.
Aceste banchize de gheaţă plutesc pe ocean, dar sunt ataşate de ţărm şi previn alunecarea unor segmente ale calotei glaciare antarctice în apă. Calota glaciară antarctică are suprafaţa mai mare decât a Statelor Unite şi a Mexicului la un loc, notează agerpres.ro.
Ce arată noul studiu realizat de către Universitatea Columbia din Statele Unite ale Americii
Noul studiu a fost realizat de cercetători de la Columbia University (SUA) în colaborare cu oameni de ştiinţă de la universităţile europene din Edinburgh şi Utrecht.
Ei au ajuns la concluzia că aproximativ 60% din banchiza arctică este vulnerabilă în faţa unui proces de hidrofracturare (proces prin care apa se dezgheaţă şi îngheaţă în repetate rânduri, mărind liniile de fractură din respectivele secţiuni ale banchizei şi crescând riscul de fragmentare a acesteia).
Ce spun cercetătorii din Marea Britanie
„Am observat în trecut că prăbuşirea bruscă a unei banchize poate duce la accelerarea rapidă a deplasării gheţarilor din zona ţărmului şi, în timp, la creşterea nivelului mării” a declarat Martin Wearing de la Şcoala de Geoştiinţe a Universităţii din Edinburgh.
Acest studiu se bazează pe modele computerizate şi pe inteligenţa artificială cu ajutorul căreia au fost examinate imagini satelitare ale regiunii.
Specialiștii sunt de părere că încălzirea globală este mai accentuată la Polul Sud decât în restul lumii
În revista Nature Climate Change a fost postat un studiu potrivit căruia încălzirea globală este mult mai rapidă la Polul Sud decât în restul lumii. La Polul Sud temperaturile au crescut simțitor în ultimii 30 de ani.
Antarctica este marcată de o variabilitate climatică extremă, cu diferenţe mari între zonele de coastă şi interiorul continentului, în special platoul glaciar unde se află Polul Sud.
Astfel, cea mai mare parte a vestului Antarcticii şi Peninsulei Antarctice, de exemplu, au fost afectate de încălzirea globală şi topirea gheţarilor în a doua jumătate a secolului XX.
În acelaşi timp, Polul Sud s-a răcit, cel puţin până în anii 1980, înainte de a se inversa tendinţa, aşa cum se arată în studiul publicat luni în revista Nature Climate Change.
Cu 0,61 grade Celsius în plus pe deceniu, între 1989 şi 2018, temperatura înregistrată la baza Amundsen-Scott, la Polul Sud, a crescut de peste trei ori faţă de media mondială, spun cercetătorii.
