Pericol în spitalele din România, atrage atenţia Curtea de Conturi!

Curtea de Conturi: Multe spitale din România sunt foarte vechi şi chiar încadrate în clase de risc seismic

Potrivit unui raport de audit realizat în 2022, peste jumătate dintre clădirile în care funcţionează spitalele aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii sunt mai vechi de 60 de ani, unele dintre ele fiind construite acum mai bine de un secol.

Mai mult, aproape un sfert din suprafaţa utilă aferentă acestora a fost încadrată în diverse clase de risc seismic.

Raportul Curţii de Conturi indică faptul că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.

Două unităţi sanitare  – Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi – au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiştii includ clădirile care riscă să se prăbuşească în caz de cutremur.

Spitale fără autorizaţie de securitate la incendiu

Sunt probleme mari depistate şi în eventualitatea unor incendii.

„46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând:

  • funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu;
  • neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate;
  • neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu;
  • capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte”, indică raportul Curţii de Conturi, publicat sâmbătă, 25 februarie.

Curtea de Conturi a mai descoperit şi faptul că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.

România nu construieşte spitale noi, în ciuda promisiunilor

Din păcate, în România, în ultimii ani, nu s-au mai construit spitale noi, indică raportul citat.

„Din cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014 – 2021, au fost finalizate doar şapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare.

Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi.

Construcţia Institutului Regional de Oncologie Timişoara, de la data înfiinţării ca obiectiv de investiţii în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătăţii (anul 2009) şi până la finalul anului 2021, nu a fost demarată”, afirmă auditorii Curţii de Conturi.

În ceea ce priveşte spitalele regionale, pe care autorităţile române şi-au propus a le construi din fonduri europene, planurile iniţiale nu au fost respectate. Astfel, deşi au fost propuse opt spitale regionale, s-au făcut demersuri pentru jumătate din numărul stabilit iniţial în documentele oficiale.

Controalele la spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii au vizat perioada 2014-2021 şi au fost realizate în cursul anului 2022.