Adrian Codirlaşu, despre riscul retrogradării și contextul economic actual
Într-un comunicat transmis luni de CFA România, Adrian Codirlaşu a atras atenția asupra presiunilor exercitate de agențiile de rating pentru aducerea deficitului bugetar în zona de sustenabilitate. În lipsa unor măsuri concrete și eficiente, România riscă să piardă statutul de țară recomandată pentru investiții, ceea ce ar putea afecta negativ economia națională.
„În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”). Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agențiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil”, a declarat Adrian Codîrlașu.
În sprijinul acestor îngrijorări, sondajele efectuate de Asociația CFA România indică faptul că 18% dintre participanți anticipează o retrogradare a ratingului României în următoarele 12 luni. Majoritatea, adică 82%, cred însă că ratingul va fi menținut.
Potrivit datelor Asociației CFA România, Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut în luna martie 2025 cu 7,3 puncte, ajungând la 43,9 puncte. Această creștere a fost determinată exclusiv de îmbunătățirea componentei de anticipații, în timp ce percepția asupra condițiilor curente a rămas aproape neschimbată comparativ cu exercițiul anterior.
Creșterea indicatorului reflectă un optimism moderat în privința evoluției viitoare a economiei, însă temerile legate de instabilitatea financiară și fiscală persistă.
Deficitul bugetar și perspectivele de creștere economică
În ceea ce privește deficitul bugetar, specialiștii CFA România estimează că acesta va rămâne la o valoare ridicată, de aproximativ 7,4% din PIB în 2025, similar prognozelor anterioare. Această valoare ridicată menține presiunea asupra finanțelor publice și contribuie la riscul de retrogradare.
În privința creșterii economice, prognozele au fost ajustate în scădere. Participanții la sondaj anticipează o creștere economică de doar 1,0% în 2025, existând inclusiv opinii privind posibilitatea unei recesiuni.
În paralel, se estimează o creștere a datoriei publice, care ar urma să ajungă la 58% din PIB în următoarele 12 luni, un nivel considerat îngrijorător în actualul context economic.
Inflația, cursul valutar și piața imobiliară
Rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni, respectiv pentru aprilie 2026, a înregistrat o scădere ușoară, coborând la 4,65% față de 4,85% cât era înregistrat în luna martie. Această evoluție sugerează o relativă stabilizare a prețurilor, deși inflația rămâne la un nivel ridicat.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 79% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Prognoza medie indică un curs de 5,0311 lei pentru un euro la orizont de șase luni și 5,0735 lei pentru un euro la orizont de 12 luni.
Referitor la piața imobiliară, 61% dintre respondenți estimează o stagnare a prețurilor proprietăților rezidențiale din orașe în următoarele 12 luni, în timp ce 29% anticipează o scădere. De asemenea, 74% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce doar 21% le consideră corect evaluate.
