Digitalizarea fulgerătoare, tensiunile geopolitice și crizele economice în lanț construiesc un decor sumbru, unde fiecare greșeală poate înclina balanța spre dezastru. Ca să avem o imagine cât mai clară asupre acestui nou câmp de luptă pentru 2025, am solicitat părerea specialistului în cibersecuritate Ionuț Riteș.

Labirintul de înșelăciuni

”Cibersecuritatea a devenit un câmp de bătălie nevăzut. Atacuri cibernetice sofisticate, alimentate de inteligența artificială, pătrund în cele mai sensibile sisteme, de la rețele energetice la spitale. Phishing-ul bazat pe AI și deepfake-urile transformă realitatea într-un labirint al înșelăciunii, iar ransomware-ul devine un instrument de extorcare în mâinile unor grupuri anonime, care cer răscumpărări în criptomonede, amenințând cu vânzarea datelor furate pe dark web. În acest război invizibil, fiecare dispozitiv conectat la internet devine o posibilă poartă pentru atacatori”, spune Ionuț Riteș.

Între timp, pe scena geopolitică, actorii principali își joacă rolurile cu intensitate periculoasă. ”SUA, China și Rusia se confruntă într-un dans tensionat al puterii, alimentând conflicte economice și dispute teritoriale. Organizațiile globale, precum ONU și NATO, se împiedică în propria lor birocrație, incapabile să ofere răspunsuri coerente la crizele din ce în ce mai frecvente. Orientul Mijlociu și Europa de Est rămân surse de instabilitate, generând migrații masive și escaladând tensiunile regionale”, subliniază specialistul.

Bătaia pe energie

Ionuț Riteș crede că ”Energia, sursa vitală a economiei moderne, devine din ce în ce mai greu de obținut”.

”Crizele energetice zguduie Republica Moldova și alte regiuni, subliniind dependența periculoasă de resursele naturale. Tranziția către energia verde, deși necesară, vine cu vulnerabilități: infrastructura insuficientă și fenomenele meteorologice extreme care complică și mai mult lucrurile. Furtuni violente, secete prelungite și valuri de căldură distrug infrastructuri, afectează producția de energie și pun în pericol milioane de vieți”, apreciază Riteș.

”Schimbările climatice își fac simțită prezența la fiecare pas. Peisajele sunt transformate de inundații și secete, iar oamenii din zonele afectate sunt forțați să migreze, creând presiuni uriașe asupra țărilor gazdă. Resursele devin monedă de schimb, iar conflictele pentru accesul la apă și hrană par aproape inevitabile. Comunitățile, deja vulnerabile, se luptă să supraviețuiască într-un mediu tot mai ostil.

Migrația ilegală completează acest tablou al incertitudinii, aducând cu ea tensiuni sociale, exploatare și abuzuri. Migranții sunt prinși între rețelele de trafic de persoane și lipsa de resurse din noile lor destinații. Xenofobia și conflictele devin tot mai prezente, alimentate de presiunea asupra serviciilor publice. În același timp, terorismul internațional profită de globalizarea internetului.

Grupuri extremiste atrag adepți din cele mai neașteptate colțuri ale lumii, transformând ideologii radicale în arme ale fricii. Rețelele sociale devin nu doar platforme de comunicare, ci și unelte ale propagandei și recrutării.”, subliniază specialistul în cibersecuritate.

Politica, factor de risc

În Balcanii de Vest, liniștea este înșelătoare. Tensiunile etnice și influența Rusiei alimentează o stare de instabilitate care poate oricând să escaladeze. În apropiere, România, prinsă între frontiera NATO și conflictul din Ucraina, resimte direct efectele unei crize care zguduie întreaga Europă. Migrarea refugiaților, crizele energetice și perturbarea comerțului cu cereale sunt doar câteva dintre provocările care pun presiune pe țară.

Riteș spune că, la nivel intern, politica României se dovedește a fi un alt factor de risc. Instabilitatea guvernelor, corupția endemică și populismul cresc tensiunile sociale și erodează încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Fiecare decizie politică greșită adaugă combustibil unui foc deja aprins.

Anul 2025 promite să fie o probă de foc pentru întreaga lume. Securitatea, fie că este vorba despre cea cibernetică, economică sau geopolitică, necesită soluții complexe și o colaborare globală fără precedent. Rămâne de văzut dacă omenirea va reuși să treacă acest test sau dacă va aluneca pe panta instabilității.

Securitatea cibernetică și protecția datelor

”Una dintre cele mai semnificative provocări, este securitatea cibernetică, fiind semnalate un număr tot mai mare de atacuri complexe, potențate de inteligența artificială, vizând, în general sisteme esențiale și date sensibile.

Creșterea dependenței de tehnologie, accelerarea transformării digitale și dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii aduc plusvaloare, însă au amplificat deopotrivă vulnerabilitățile în spațiul cibernetic”, atrage atenția specialistul.

”În ultima perioadă s-a constatat că tehnologiile avansate, precum precum inteligența artificială, machine learning, phishing bazat pe AI și deepfake-uri, sunt folosite pentru a crea atacuri personalizate și greu de detectat, pentru a înșela utilizatorii sau a compromite sisteme financiare. De asemenea, s-au înmulțit atacurile asupra infrastructurilor critice, țintele principale fiind sistemele energetice, transporturile și rețelele de sănătate. Urmările au constat în întreruperi ale serviciilor, pierderi economice și, cel mai grav, pierderi de vieți omenești”, subliniază Ionuț Riteș.

Ionuț Riteș este doctor în științe politice, cu expertiză în managementul informațiilor. Este autorul unor lucrări de referință în aceste domenii și al mai multor volume de povestiri.

În prezent, deține funcția de Șef al Biroului pentru protecția informațiilor clasificate din Camera Deputaților, precum și cea de președinte al Centrului de Strategii Aplicate, și Secretar general redacție al revistei Diplomacy & Intelligence.