Luni, în cadrul unui discurs rostit în fața polițiștilor moldoveni, șefa statului Maia Sandu a avertizat că războiul ar putea dura o perioadă nedeterminată, iar provocările pe dimensiunea de securitate pentru Moldova vor fi foarte mari.

„Cresc riscurile de activități criminale: trafic de arme, de persoane și de droguri, spălare de bani, crimă organizată, contrabandă și alte forme de crimă transfrontalieră. Crește presiunea pe economia țării, pe buget, pe instituțiile statului, nevoite să funcționeze în regim de criză continuă. Trebuie să creștem încrederea societății în poliție. Cetățenii trebuie să știe că pot miza pe polițiști, trebuie să fie convinși că oamenii legii le vor apăra viața, proprietatea și interesele, chiar și în cele mai grele circumstanțe”, a spus Maia Sandu.

Republica Moldova, de partea bună a lumii

„Acceptarea Republicii Moldova în calitate de țară candidată pentru aderarea la UE este un semnal clar că suntem de partea bună a lumii, de partea celor care rezolvă neînțelegerile prin tratative și discuții, nu cu bombe. (…) Participați activ la proiecte, la instruiri. Folosiți oportunitățile de creștere profesională”, le-a cerut Maia Sandu polițiștilor moldoveni.

Deputații moldoveni au votat recent, în prima lectură, un buget record pentru apărare. Potrivit ministrului moldovean al Finanțelor, Dumitru Budeanschi, Moldova va cumpăra în 2023 arme și muniții în valoare de cel puțin 500 de milioane de lei moldovenești. Este insuficient însă, recunoaște ministrul, pentru un domeniu în care aproape că nu s-a investit nimic în ultimii 30 de ani.

Anterior, ministrul moldovean al Apărării a cerut Guvernului alocarea unui buget de 2% din PIB pentru apărare, așa cum prevăd standardele NATO. Parlamentul a alocat însă doar 0,55% față de anii precedenți, când armata primea doar 0,20% – 0,30% din PIB. „Aducem arme letale. Și aducem atâtea arme letale câte putem aduce”, a menționat recent, în cadrul unui forum, consilierul prezidențial pe securitate, Dorin Recean.

Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că, dacă Rusia va încerca să atace Moldova

În paralel, autoritățile de la Chișinău au recurs la acțiuni „chirurgicale” împotriva presei de propagandă care justifică războiul lui Putin împotriva Ucrainei și încearcă să lipsească agenții de influență ai Rusiei de instrumentele prin care aceștia, ghidați de Kremlin, antagonizează societatea și amenință ordinea constituțională.

Anterior Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că, dacă Rusia va încerca să atace Moldova, Chișinăul va cere ajutor internațional. Luni, după o întrevedere avută la Chișinău cu omologul său moldovean, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a fost întrebat dacă România vede pericolele despre care a vorbit șeful SIS, Alexandru Musteața.

„Ceea ce pot să văd în teatrul de operațiuni este că Rusia nu are succes. Prin urmare, nu cred în construcții care să pună în pericol Republica Moldova. Dar dacă va fi nevoie, vom discuta despre aceasta cu autoritățile de la Chișinău”, a răspuns Aurescu, citat de dw.com.