populatiei, acorda doar 8% dobanda la depozite, iar inflatia anuala in februarie a fost de 8,9%, putem vorbi de randamente real negative. Din perspectiva liberalizarii contului de capital si a reflectarii unei reduceri a inflatiei, scaderea dobanzilor bancare reprezinta „un lucru foarte bun”. Totusi, exista si anumite riscuri ale acestor scaderi masive de dobanda. La ora actuala, banca centrala sterilizeaza lichiditatile din piata cu dobanzi in jurul a opt procente, fata de dobanda oficiala de politica monetara, scazuta la 14,5% in ultima etapa. Castigurile bancilor din astfel de tranzactii sunt foarte mici, iar alte instrumente de plasament ofera de asemenea castiguri reduse.In aceste conditii, este de asteptat ca profiturile sa fie cautate in dezvoltarea segmentului de creditare. O scadere de 2-3 puncte procentuale la depozitele bancare ar putea atrage dupa sine si o scadere a dobanzilor la creditele in lei. Dupa parerea consultantului financiar Bogdan Baltazar, in perioada urmatoare, dobanzile creditelor in lei ar trebui sa scada cu trei-patru procente. Scaderea ar fi dictata, in principal, de competitia existenta in sistemul bancar, dar si de faptul ca sursele de plasament ale bancilor sunt destul de reduse. Deja, Banca Transilvania a aratat ca acesta este trendul si a operat cea mai mare reducere din piata la creditul imobiliar in lei, unde dobanda anuala a ajuns la 12,5%Alinierea dobanzilor la creditele in lei cu cea la creditele in valuta va mari insa si pericolul cresterii volumului de credite si a consumului. Scaderea dobanzilor ar putea antrena si o serie de masuri administrative restrictive pentru stoparea creditelor. De asemenea, dobanzile real negative la depozite ar putea antrena o crestere a consumului, prin orientarea economiilor catre alte zone de investitii (eventual imobiliare), care, la randul lor, ar putea stimula consumul. In aceste conditii, minimele dobanzilor pasive s-ar putea intoarce impotriva tintei de inflatie. Depinde foarte mult de felul in care piata va primi noua situatie.