Dinamica evoluţiei economiei din ultimele două trimestre sugerează că avansul acesteia în 2011 va fi peste estimarea iniţială, de 1,5%, a autorităţilor, probabil cu 0,3-0,4 puncte procentuale. Acest fapt ar putea constitui o bază de optimism în ceea ce priveşte perspectiva economică pentru 2012.
Sunt însă circumstanţe solide care sugerează că acest optimism ar trebui să fie moderat. Ca şi acum patru ani, în momentul declanşării crizei economice globale, evoluţia economiei României va fi influenţată atât de calitatea politicilor economice autohtone, cât şi de conjunctura externă. Modul de soluţionare a crizei datoriilor suverane ale statelor din zona euro, evoluţia economiilor, în special a Chinei, Indiei şi Braziliei, precum şi felul în care se vor aplana tensiunile existente în Golful Persic şi Orientul Mijlociu vor condiţiona starea mediului extern în 2012.
Politicile economice autohtone vor avea însă un rol decisiv în a menţine încrederea investitorilor în economia României şi a asigura condiţiile unei creşteri economice stabile în anii ce vin. Cu patru ani în urmă, aceste politici eşuau lamentabil în atingerea obiectivelor. Anul ce vine va reprezenta un test în acest sens pentru curba de învăţare a autorităţilor. Desigur, premisele economice sunt diferite de această dată. Consumul intern este de aşteptat să crească marginal. Din a doua jumătate a lui 2011, puterea de cumpărare a românilor a început să crească din nou. La sfârşitul anului trecut, creşterea salariilor a depăşit rata inflaţiei, pentru prima dată în ultimele 18 luni. Recâştigarea puterii de cumpărare este de aşteptat să genereze un efect pozitiv asupra consumului privat. La nivel individual, venitul disponibil va fi determinat cu precădere de evoluţia salariilor. Accesul populaţiei la credite va fi în continuare restrâns şi scump. Situaţia financiară precară a unor segmente ale sistemului bancar din zona euro va menţine riscul contagiunii pentru băncile din România şi va avea un efect negativ asupra ofertei de credite.
Momentul favorabil generat de evoluţia economiei din ultimele două trimestre ar trebui exploatat prin adoptarea unor măsuri economice complementare care să genereze creştere economică. Reducerea fiscalităţii aplicată forţei de muncă, în special a CAS, ar putea da un impuls adiţional creşterii consumului şi investiţiilor. În absenţa unor astfel de măsuri, atingerea nivelului de creştere economică de 2,1%, preconizat de autorităţi în 2012, va fi mult mai dificil de realizat, dat fiind că acesta este condiţionat puternic de investiţiile publice şi atragerea masivă a fondurilor europene.
Riscul unei încetiniri a economiei în 2012 poate avea repercusiuni negative asupra bugetului şi a datoriei publice. Efortul autorităţilor de a reduce deficitul bugetar la -1,9% din PIB în 2012 este însemnat, dat fiind atât situaţia arieratelor existente în economie, conjunctura europeană, cât şi faptul că 2012 este an electoral. Teoria ciclului economic generat politic este validată într-o măsură mai mare sau mai mică în toate alegerile din România postdecembristă. Implicit, alegerile din acest an ar putea reprezenta un factor de risc asupra stabilităţii macroeconomice, în ipoteza în care creşterea economică în prima jumătate a anului va fi sub aşteptări, iar autorităţile vor adopta măsuri în speranţa de a câştiga voturi. Anul acesta va fi, fără îndoială, dificil din punct de vedere economic. Abilitatea autorităţilor de a exploata potenţialul de creştere al economiei României prin măsuri potrivite, care se sprijină unele pe altele, şi de a minimiza riscul politic asupra economiei va influenţa performanţa economică pe termen mediu.