O astfel de neconcordanţă întâlnim şi în cloud computing. Din dorinţa de a acţiona cât mai repede, în vederea alinierii la noile tehnologii şi câştigării avantajului competitiv pe piaţă, prestatorii de servicii cloud computing (PSC) s-au grăbit să încadreze aceste servicii într-o categorie al cărui tratament fiscal a fost deja stabilit, fără să acorde însă suficient timp pentru o analiză amănunţită a implicaţiilor / beneficiilor fiscale ce ar putea apărea din prestarea unor astfel de servicii atât de variate în lumea cloud-ului: de la sisteme virtuale de prelucrare a datelor (care înlocuiesc şi funcţionează în paralel cu serverele convenţionale, sub controlul direct al operatorului), servicii de asistenţă pentru dezvoltarea de aplicaţii şi găzduire web avansată, până la soluţii informatice online care pot înlocui aplicaţiile instalate în mod convenţional pe computerele personale ale utilizatorilor finali.
Chiar dacă autorităţile fiscale reuşesc cu greu să ţină pasul cu noile schimbări în acest domeniu, în cazul prestării unor astfel de servicii, PSC ar trebui să aibă o imagine foarte clară a tranzacţiilor pe care le desfăşoară şi să cunoască toate implicaţiile fiscale ce ar putea fi generate din derularea unor asemenea operaţiuni, astfel încât să poată preveni anumite situaţii neaşteptate şi să nu fie nevoie să remedieze anumite deficienţe pe parcurs.
Factori ce influenţează taxarea serviciilor cloud computing
Fiecare tranzacţie digitală desfăşurată în cloud ridică numeroase întrebări, astfel încât sistemul de taxare a cloud-ului amplifică dificultăţile fiscale întâlnite deja în taxarea conţinutului digital. Stabilirea unui tratament fiscal adecvat pentru serviciile cloud computing nu este accesibilă deoarece depinde de o serie de factori. În primul rând, taxarea cloudului depinde foarte mult de identificarea naturii operaţiunilor generatoare de venituri.
Având în vedere gama variată de servicii ce pot fi furnizate în cloud, PSC se pot confrunta cu situaţia în care încadrarea unei operaţiuni într-o anumită categorie să fie eronată deoarece, de la caz la caz, ne putem referi la desfăşurarea de operaţiuni tangibile/intangibile, prestări de servicii, vânzare de programe software, acordarea unor drepturi de utilizare a unei aplicaţii sau chiar un mix al acestora, fiecare dintre aceste tipuri urmând reguli fiscale diferite. Acest factor va influenţa în mod cert obligaţiile fiscale ce cad în sarcina PSC, din punctul de vedere al taxelor şi impozitelor: impozit pe profit, TVA etc.
Cu ochii pe clauzele contractuale
O altă recomandare a specialiştilor Accace pentru prestatorii de servicii cloud este analizarea aprofundată a clauzelor contractuale încheiate între părţi, deoarece reprezintă o sursă directă de identificare a operaţiunii realizate.
Constatarea acestor elemente va fi utilă şi pentru identificarea tipului de plata (redevenţă, chirie, plata pentru un serviciu IT etc.), în vederea aplicării corecte, de exemplu, a prevederilor referitoare la impozitul cu reţinere la sursă – în funcţie de tipul plăţii şi nu numai, implicaţiile fiscale pot fi diferite. În al doilea rând, este important de stabilit locul unde se desfăşoară efectiv tranzacţia, unde sunt situate echipamentele, unde este stabilit PSC / beneficiarul, mai ales în situaţiile în care sunt implicate jurisdicţii diferite.
O astfel de analiză este necesară pentru a identifica ce stat e îndreptăţit să colecteze taxele şi impozitele şi pentru a realiza o impozitare corectă.
De exemplu, în cazul în care un PSC, persoană impozabilă stabilită şi înregistrată fiscal / în scopuri de TVA în România, încheie un contract pentru prestări de servicii cloud cu un beneficiar, persoană impozabilă stabilită şi înregistrată fiscal / în scopuri de TVA în Franţa, însă aceste servicii sunt furnizate cu ajutorul unui server localizat în Spania, este posibil ca PSC român să se înregistreze fiscal / în scopuri de TVA în Spania şi să urmărească regulile fiscale specifice, considerându-se că în fapt serviciile nu sunt prestate din România, ci din Spania.
Dificultăți intragrup
De asemenea, în cazul unui grup de societăţi IT care operează propriul cloud, ar trebui avute în vedere implicaţiile ce derivă din desfăşurarea tranzacţiilor între părţi afiliate pentru a lua în considerare aspectele legislative legate de preţurile de transfer.
Prin urmare, părţile implicate sunt un alt factor-cheie în determinarea taxării corecte a operaţiunilor desfăşurate în cloud. Analiza atentă a tuturor factorilor nu este necesară doar pentru identificarea implicaţiilor fiscale, ci poate conduce chiar la o optimizare fiscală, după cum au spus şi consultanţii Accace. Utilizarea unei structuri adecvate şi aplicarea unei strategii în prestarea serviciilor ar putea aduce şi o serie de beneficii, cum ar fi: neimpozitarea unor operaţiuni, aplicarea unor taxe mai mici, neînregistrarea în scopuri fiscale în anumite state etc.
În concluzie, prestatorii de servicii cloud computing (dar şi cei care cumpără astfel de servicii) ar trebui să conştientizeze efectul fiscal (mai ales în contextul unui cadru legislativ incongruent) şi să acţioneze în consecinţă, prin dedicarea timpului necesar, a resurselor umane şi financiare pentru înţelegerea noilor concepte, pentru analiza impactului asupra afacerii, precum şi pentru alinierea sistemelor la noile tendinţe.
