Plăţile externe pe care le au de efectuat statele din estul Europei nu sunt de natură să distorsioneze sistemele economice naţionale, conform unui studiu al UBS.
Problemele legate de datoria externă a statelor din Europa de Est au făcut valuri uriaşe în ultimele săptămâni, ajungându-se până la avertizări ale agenţiilor de rating, avertizări luate în seamă de investitorii din întreaga lume. Pentru piaţa globală de capital, riscul poate fi sintetizat prin titlul unui material apărut în Daily Telegraph în 17 februarie, „Eşecul de a salva Europa de Est va duce la un dezastru global“.
Asocierea Europei de Est cu „noua piaţă subprime“ vine de la datoriile de 400 de miliarde de dolari pe termen scurt, adică mai puţin de un an. În zona Europei de Est însă sunt incluse şi Rusia cu statele ex-sovietice, fosta Iugoslavie şi Turcia. Datoriile pe termen lung ale statelor în cauză se ridică la 1.500 de miliarde de dolari. Dar problemele menţionate în ultimul timp nu sunt noi, după cum se arată şi într-un raport al UBS.
Datoriile mari ale ţărilor est-europene şi deficitele de cont curent sau bugetare sunt elemente analizate de specialişti de cel puţin un an. Iar în ultimele săptămâni nu au apărut date noi, care să înrăutăţească indicatorii macroeconomici.
Statul cu cele mai mari datorii externe ce trebuie achitate în 2009 este Rusia, cu un total de 115,2 miliarde dolari, urmată de Polonia, cu 70,9 miliarde dolari şi Turcia, cu 54,8 miliarde dolari. Rate scadente mari se găsesc şi la Ucraina, 32,7 miliarde dolari, Cehia, 28,4 miliarde dolari, România, 27,9 miliarde dolari, Slovacia, 25,2 miliarde dolari, Ungaria, 24 miliarde dolari, Bulgaria, 16,2 miliarde dolari, şi Slovenia, 15,2 miliarde dolari. La acestea se adaugă ţările baltice, cu un total de 37,2 miliarde, Kazahstan, cu 11,2 miliarde şi alte state cu 16,7 miliarde dolari.
Raportul UBS arată însă că statele cu datorii foarte mari nu au probleme semnificative. Polonia, Turcia, Cehia şi Slovacia nu au dificultăţi majore legate de deficitul de cont curent şi rezerve valutare suficiente, asociate cu un sistem bancar bine pus la punct. Rusia, de cealaltă parte, deţine în continuare o rezervă valutară suficientă pentru rambursarea integrală a datoriei externe.
Pondere redusă a datoriilor în PIB
O situaţie mai dificilă este întâlnită în ţările baltice, în Balcani, în fosta Iugoslavie, Ucraina şi, în oarecare măsură, Ungaria şi Kazahstan. Problemele sunt date de datoriile externe mari, rezerve valutare reduse şi contractarea economiilor, la care se adaugă şi o concentrare puternică a grupului de creditori comerciali. România, cu o rezervă valutară ce depăşeşte datoria externă totală şi cu un deficit de cont în scădere în 2008 faţă de 2007, nu a fost inclusă între statele care au probleme semnificative.
Calculat după ponderea datoriilor în produsul intern brut (PIB), cele mai îndatorate trei state nu au probleme majore. Rusia şi Turcia au datorii externe pe termen scurt de aproximativ 10%, iar Polonia, de circa 18%. Nici România nu stă mult mai rău, ponderea din PIB fiind de puţin peste 20%.
În top se află Letonia cu aproape 60%, urmată de Estonia cu circa 52% şi Bulgaria cu aproape 44%. Practic, cele mai mari riscuri din acest moment se găsesc în Ucraina, din cauza ratei de schimb valutar, restul statelor fiind în aceeaşi situaţie ca în urmă cu câteva luni. Iar problemele menţionate în ultimul timp sunt în principal ale băncilor din zonă, nu ale pieţelor emergente în totalitate.
