Riscurile trecerii la euro. Economia Bulgariei nu va fi pregătită pentru zona euro. Planul Național pentru Introducerea Monedei Euro în Bulgaria a fost prezentat recent spre dezbatere publică. Acesta este un prilej de a discuta unele dintre efectele aşteptate ale acestui proces.

Una dintre cele mai importante probleme este legată de dinamica pe termen lung a prețurilor, după introducerea monedei euro, în comparație cu situația actuală cu Consiliul Monetar. Există câteva argumente în sprijinul afirmației că inflația în cazul euro va fi mai mare.

Riscurile trecerii la euro. Pericolul inflaționist

Așteptările pentru o dezvoltare economică mai rapidă, care se explică prin investiții mai mari, economii în costurile tranzacțiilor, rate mai mici ale dobânzilor și acces mai ușor la credite și finanțare ar putea contribui nu numai la creșterea mai mare a producției și consumului, ci și la creșterea mai rapidă a prețurilor datorită creşterii cererii interne.

Aici este important şi în ce măsură economia se află aproape de potențialul său – atunci când stimulează cererea internă și depășește potențialul, efectul este transferat în principal către rata inflației.

O altă sursă de inflație mai mare este politica fiscală și politica de creditare a băncilor. Finanțarea ieftină, rezultată din politica Băncii Centrale Europene, combinată cu o posibilă modernizare a ratingului de credit și eliminarea disciplinei impuse de Consiliul Monetar, este posibil că poată contribui la o relaxare a politicii fiscale pe termen lung.

Accesul facilitat la lichidităţi și existenţa unui creditor de ultimă instanță vor face băncile mai dispuse să aloce credite și să își asume riscuri.

Exemplul Slovaciei

Slovacia a adoptat euro la începutul anului 2009 și este un exemplu privind riscurile ce nu sunt bine evaluate în prealabil și care afectează economia autohtonă pe termen lung.

În prezent, principalele probleme ale economiei sale sunt legate de corupție, povara administrativă mare și legislația fiscală, care sunt combinate cu neîncrederea în sistemul judiciar.

În același timp, însă, există mai multe companii care activează aici, care au făcut investiții mari în ultimii 15 ani.

Cel mai de succes sector poate fi cel din industria auto, care deţine aproximativ 44% din producția industrială. O companie sud-coreeană este printre cei mai mari investitori. Aceasta asigură 20.000 de locuri de muncă și este printre cei mai mari producători, exportatori și contribuabili pentru economia Slovaciei.

Cu toate acestea, un obstacol important în calea activității sale este rețeaua nedezvoltată de drumuri de mare viteză din țară. Autostrada care leagă Slovacia de Republica Cehă și Polonia se așteptă să fie finalizată în 2026.

Capcana parității

Aceasta este important deoarece compania exportă 1.000 de motoare pe zi către fabrica unui alt brand sud-coreean din Republica Cehă. Găsirea unei forțe de muncă calificate este, de asemenea, o problemă. În același timp, sistemul de învățământ asigură lucrători cu competențe care nu sunt foarte căutate pe piața muncii.

De fapt, principala problemă este cursul de schimb instabil în trecut. Între 1999 și 2008, economia slovacă s-a dezvoltat rapid și acest lucru a contribuit la întărirea coroanei față de euro.

La aderarea la Mecanismul Cursului de Schimb II, la sfârșitul lunii noiembrie 2005, cursul de schimb era de 38.455 de coroane pentru 1 euro cu marje de fluctuație de +/- 15%.

În martie 2007, această paritate centrală a fost ajustată la 35,4424 de coroane pentru 1 euro și același interval de fluctuație. Cursul pieței în această perioadă este de 33.959 de coroane pentru 1 euro.

În cele din urmă, însă, cursul la care are loc fixarea irevocabilă a coroanei față de euro și care rămâne în vigoare ulterior este de 30.1260 de coroane pentru 1 euro.

Aceasta înseamnă că este de fapt în afara intervalului stabilit inițial. Deși este vorba de o scumpire cu peste 27%, aceasta nu este considerată a fi o problemă de către partenerii europeni. De fapt, reprezintă o încălcare a regulii de stabilitate a cursului de schimb.

Cu acest curs de schimb, Slovacia a fost acceptată, dar de fapt se dovedește că acesta poate fi unul dintre principalele motive pentru problemele cu care se confruntă economia în viitor, deoarece coroana este supraevaluată față de euro, arată Trud.

Gradul insuficient de convergență

Decizia de aderare a Slovaciei la zona euro este luată atunci când moneda autohtonă este cea mai scumpă față de euro. Încetinirea puternică a fluxurilor de capital în timpul și după criza globală, comparativ cu perioada precedentă, a contribuit de fapt la devalorizarea monedelor țărilor din Europa Centrală și de Est cu cursuri de schimb variabile. Cu toate acestea, acest lucru nu mai este posibil pentru Slovacia.

O astfel de fixare definitivă a cursului de schimb în cazul unui grad insuficient de convergență necesită implementarea unor reforme permanente, care să ducă la o creștere a productivității. În caz contrar, integrarea are un impact mult mai puternic asupra cererii interne decât asupra producției, care contribuie la creșterea prețurilor, dar nu şi a puterii de cumpărare.

Acest risc este exacerbat de o monedă supraevaluată iniţial. Cu timpul, însă, orice economie care se alătură zonei euro poate fi expusă prin posibilitatea unor creșteri salariale excesive în raport cu productivitatea muncii și cu o pierdere a competitivității economice.

Comparația dintre Slovacia și România este elocventă. Potrivit valorii exporturilor de bunuri și servicii, economia slovacă în 2019 este depăşită de cea românească. În același timp, la import, această depășire are loc în 2017.

România a performat mai bine în afara zonei euro

De asemenea, România ajunge din urmă cu Slovacia şi în ceea ce privește Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, în ceea ce privește puterea de cumpărare. În 2011, economia slovacă a reprezentat 76% din media Uniunii Europene. În 2019 – înainte de criza actuală, acest indicator este deja de 70%.

Prin urmare, în perioada de redresare de după criza anterioară și la începutul actualei crize, economia slovacă se îndepărtează de media UE, în loc să se apropie de aceasta. Astfel, în 2020, Slovacia are deja 71%, în timp ce România are 72% din media UE.

Situaţia legată de nivelul preţurilor nu stă deloc astfel. În aceeași perioadă, schimbarea nivelului prețurilor în Slovacia a fost semnificativă. În timp ce în 2011 era 71,3% din media UE, în 2019 era deja 86,4% din media UE, în timp ce în România era doar 54,8%.

Prin urmare, în perioada menţionată, nivelul prețurilor în Slovacia a crescut cu mai mult de 15 puncte procentuale comparativ cu media UE, ceea ce este combinat cu o scădere de aproximativ 6 puncte procentuale față de PIB pe cap de locuitor.

Gradul de pregătire este evaluat prin criterii de convergență nominală. Acestea acoperă stabilitatea prețurilor, ratele dobânzii pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publică și stabilitatea cursului de schimb.

În prezent, deși inflația este scăzută, rata medie anuală conform indicelui armonizat al prețurilor de consum este de doar 0,7%, Bulgaria nu îndeplinește criteriul, care în perioada iunie 2020 – mai 2021 este de 0,4%.

Deficitul bugetar

Problema cu criteriul pentru preţuri este de durată pentru economia bulgară. Acesta este condiţionat de gradul scăzut de convergență. Nivelul prețurilor în Bulgaria la sfârșitul anului 2020 este de 55,8% din media Uniunii Europene și 52,2% din media zonei euro, diferența rezultând în principal din prețurile serviciilor.

Serviciile, care nu sunt obiectul comerțului internațional și, prin urmare, nu sunt expuse unei presiuni concurenţiale externe din partea ofertei, se așteaptă să crească ca preţ în următorii ani și să contribuie la creșterea inflației în Bulgaria în raport cu zona euro.

Conform prognozei guvernului anterior, deficitul în 2021 va fi de peste 5% din PIB. În acest an, însă, pragul de 3% nu este obligatoriu să fie respectat. Conform aceleiași prognoze, în 2023 deficitul va fi de 3,1% din PIB, ceea ce va însemna că acest criteriu nu va fi respectat.

Este posibil ca scenariul utilizat pentru pregătirea acestei prognoze să nu mai fie actual. Prin urmare, guvernul trebuie să anunțe o prognoză macroeconomică actuală și un cadru bugetar pe termen mediu, care ar putea conține un scenariu mai optimist, cu un deficit mai mic.

De fapt, dacă aceste criterii sunt îndeplinite în mod durabil în timp, asta depinde de convergența reală și sincronizarea ciclului de afaceri între economia bulgară și zona euro.

În cazul unui grad insuficient de sincronizare, apariția unui șoc asimetric și reacția ulterioară a Băncii Centrale Europene ar putea avea un efect nefavorabil asupra economiei bulgare, când de fapt acestea reprezintă o reacție adecvată la zona euro.

Nici în ceea ce privește productivitatea, nici în ceea ce privește puterea de cumpărare, economia bulgară nu este suficient de apropiată de nivelurile medii din zona euro.

PIB-ul pe cap de locuitor

Pentru Bulgaria, PIB-ul pe cap de locuitor, potrivit puterii de cumpărare este de 55% față de media UE și de 52,4% față de media zonei euro. Acest indicator nu este menţionat în mod explicit ca criteriu și, prin urmare, pentru acesta nu a fost stabilită o valoare minimă, care este necesar să fie atinsă.

În mod informal, însă, obiectivul ar urma să fie de aproximativ 70% din venitul mediu pentru UE, iar acest număr a fost anunțat în discursuri de către înalți reprezentanți ai instituțiilor europene.

Chiar și în cazul unor rate ridicate de creștere economică în perioada 2021-2023, economia bulgară nu ar putea atinge o astfel de valoare. Prin urmare, conform convergenței nominale și reale, economia Bulgariei nu va fi pregătită să adere la zona euro.

Puterea de cumpărare scăzută și nivelurile scăzute ale prețurilor nu implică îndeplinirea durabilă a criteriului privitor la inflație. În plus, Bulgaria trebuie să se ţină în mod explicit de cursul actual de schimb față de euro, care s-a dovedit a fi stabil în ultimii peste 20 de ani de la introducerea Consiliului Monetar.

Sarcinile imediate de care trebuie să se ocupe instituțiile bulgare sunt lansarea unei discuții cu privire la beneficiile, costurile și riscurile adoptării euro în Bulgaria, pregătirea unei evaluări detaliate a impactului asupra economiei bulgare și angajamentul explicit de a menține nivelul actual al cursului de schimb al leva față de euro.

Rezultatele acestor inițiative, dacă prezintă un avantaj semnificativ al beneficiilor față de costuri, pot convinge populația că euro ar trebui să înlocuiască cu adevărat leva ca mijloc legal de plată.

În caz contrar, această acțiune trebuie amânată până când economia bulgară va fi de fapt pregătită.