Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia asupra faptului că un leu puternic, chiar dacă ajută inflaţia pe termen scurt, are şi efect de bumerang pe termen lung.
Din septembrie anul trecut, leul a devenit deplin convertibil şi „ne-a complicat politica monetară“, a subliniat Isărescu. Odată devenit convertibil, leul ajunge un adevărat activ naţional pe plan internaţional (a se vedea emisiunile de obligaţiuni în lei realizate de bănci internaţionale pe diverse pieţe). Efectul imediat vizibil al acestui fapt a fost întărirea fără precedent a monedei naţionale, fapt care a ajutat şi ţinta de dezinflaţie din 2006. Cu toate acestea, guvernatorul băncii centrale constată că întărirea leului, generată în principal de fluxurile de capital intrate în ţară, poate avea şi efect negativ asupra unei economii deschise, precum cea a României, odată cu aderarea la UE. „Aprecierea excesivă determină o atractivitate sporită a împrumuturilor în valută şi creşterea îndatorării externe a firmelor româneşti, în principal pe termen scurt, şi implicit o supraexpunere la riscul valutar“, a declarat Mugur Isărescu. Acest fenomen este deja vizibil: în 2006, statisticile BNR arată o creştere accelerată a datoriei României pe termen scurt. Soldul datoriei externe pe termen scurt a urcat la 13,4 miliarde de euro la sfârşitul anului trecut, nivel mai mult decât dublu faţă de cel atins în decembrie 2005.
