Rise Project a pierdut definitiv procesul de calomnie cu Adrian Streinu-Cercel
Rise Project a pierdut definitiv procesul de calomnie cu Adrian Streinu-Cercel. Completul C5 al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), compus din judecătorii Eugenia Pușcașiu, Adina Georgeta Ponea și Nechita Marcel, a respins recursul declarat de Rise Project în litigiul cu Adrian Streinu-Cercel, având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”, considerându-l nefondat.
Detaliile soluției: Decizia nr. 2154 Respinge cererea de suspendare a judecăţii recursului, formulată de către recurenta – pârâtă Asociaţia Rise Project. Respinge excepţia decăderii intimaţilor – reclamanţi din dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii şi excepţia lipsei de interes a apărărilor formulate de intervenienţii principali, invocate de către recurenta – pârâtă Asociaţia Rise Project.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta – pârâtă Asociaţia Rise Project împotriva deciziei civile nr. 1247A din 16 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă. Obligă recurenta – pârâtă la plata către intimatul – reclamant Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş” a sumei de 8.805,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă.
Această decizie vine în urma pierderii anterioare a apelului la Curtea de Apel București pe data de 16 septembrie 2022.
În acel proces, Rise Project a fost chemată în judecată de Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, condus de Adrian Streinu-Cercel, actual senator PSD și fost manager al institutului respectiv. Curtea de Apel București a admis atunci excepția tardivității și a respins apelul ca fiind formulat în mod tardiv.
Rise Project a pierdut și procesul de la instanța de fond
Vă amintim că și procesul de la instanța de fond a fost pierdut de Rise Project.
Soluția pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul ADRIAN STREINU CERCEL. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat. Obligă pârâta la publicarea hotărârii judecătoreşti pe site-ul www.riseproject.ro al Asociaţiei RISE PROJECT, precum şi în trei ziare cu cea mai largă răspândire naţională, pe cheltuiala pârâtei.
Respinge cererile de intervenţie voluntară principală formulate în cauză, ca neîntemeiate. Admite în parte cererea conexă formulată de către reclamantul INSTITUTUL NAŢIONAL DE BOLI INFECŢIOASE „PROF.DR. MATEI BALŞ”.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru prejudiciul cauzat. Obligă pârâta să retragă de pe site-ul ce-i aparţine şi din arhiva acestuia articolele „Institutul de boli inventate” şi „Spitalul meu de stat”.
Obligă pârâta să publice pe site-ul ce-i aparţine dreptul la replică al reclamantului cu aceleaşi fonturi şi în aceleaşi condiţii grafice ca şi articolele menţionate mai sus, însoţite de scuzele publice ale pârâtei. Obligă pârâta să publice pe site-ul ce-i aparţine dispozitivul hotărârii cu aceleaşi fonturi şi în aceleaşi condiţii grafice ca şi articolele menţionate mai sus.
Obligă fiecare dintre intervenienţii voluntari principali la plata către pârâtă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 811,258 lei reprezentând onorariu de avocat. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul București. Pronunţată astăzi, 27.05.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.
Acuzațiile aduse la adresa Rise Project
Rise Project a fost acuzată că a încercat să creeze impresia că Departamentul de Statistică de la „Matei Balș” adăuga diagnoze fictive la cele reale ale pacienților, generând astfel o creștere artificială a costurilor pentru tratarea afecțiunilor respective și săvârșind o fraudă asupra Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în special în ceea ce privește bolile cu impact major asupra populației incluse în programele naționale de sănătate.
Fiecare dintre cei șase reclamanți cerea daune morale în valoare de 250.000 de lei.
Conform rolii.ro, în motivarea soluției, instanța Tribunalului București a concluzionat că pârâta nu a acționat cu bună-credință deoarece nu a demonstrat veridicitatea afirmațiilor prezentate în articol. Judecătorul a subliniat că, având statutul de profesionist, pârâtul avea obligația de a efectua diligente minime pentru a verifica corectitudinea unei știri atât de grave, transmisă prin intermediul internetului și având un impact semnificativ asupra publicului.
În acest context, acuzațiile aduse reclamanților, referitoare la fraudarea asigurărilor de sănătate și practicarea de diagnoze fictive, nu au fost dovedite de pârât.
