Dar în condițiile în care economiile din regiune funcționează aproape de potențialul lor, autoritățile sunt în stare de alertă din cauza efectelor revenirii inflației. Și în timp ce datele preliminare arată că avansul PIB-ului în toate cele șase state din Europa de Est a depășit nivelul din zona euro în primul trimestru din 2017, ritmul de creștere riscă să se reducă, avertizează analiștii de la Capital Economics Ltd.

Conform principiului „Goldilocks” (ceva trebuie să se încadreze în anumite limite, în opoziție cu atingerea extremelor), perioada de creștere solidă însoțită de inflație scăzută, de care s-a bucurat regiunea în ultimii ani, ajunge acum la sfârșit, explică Liam Carson, analist la Capital Economics în Londra. Acesta afirmă: „Se pare că 2017 ar putea fi anul de vârf al creșterii economice în Polonia, Ungaria și România”.

Limitările legate de capacitate devin o piedică în Europa de Est, cu un PIB combinat de aproape 1.000 de miliarde de dolari.

Lipsa forței de muncă va afecta creșterea economică, iar orice noi măsuri de stimulare vor înrăutăți doar riscurile inflaționiste, într-o perioadă în care redresarea de pe piața materiilor prime majorează deja prețurile.

Luna aceasta, Comisia Europeană a estimat pentru anul viitor o încetinire a creșterii în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovenia, și o ușoară accelerare în Cehia.

Guvernele din Europa de Est depind de măsurile de politică monetară și fiscală pentru a stimula creșterea economică, care anul trecut a fost afectată de nivelul mai scăzut de fonduri europene absorbite. Măsurile — de la majorarea alocațiilor pentru copii în Polonia, la multiplele reduceri de TVA din România — au stimulat cheltuielile de consum și au ajutat la reducerea decalajului față de statele mai bogate din Europa Occidentală.

Dar riscul apariției dezechilibrelor forțează băncile centrale să renunțe la înăsprirea politicilor monetare. Fondul Monetar Internațional a cerut autorităților să se pregătească pentru reducerea măsurilor de stimulare.

 

Toate economiile din Europa de Est — cu excepția Estoniei — operează la sau peste capacitate completă, conform estimărilor FMI, fiind expuse la creșterea inflației.

Banca Centrală a Cehiei a eliminat în aprilie pragul minim de 27 de coroane pentru un euro, stabilit în noiembrie 2013, permițând flotarea liberă a monedei naționale. Decizia vine după ce în februarie rata inflației a ajuns la 2,5%, peste ținta Băncii Cehiei, de 2%.

Polonia și România așteaptă momentul potrivit să încheie perioada record în care nu s-au modificat ratele dobânzilor.

Datele de la începutul lui 2017 „arată clar că nu mai există spațiu sau necesitatea unor politici stimulative”, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României.

Totuși, regiunea a depășit perioada de încetinire din 2016, înregistrând în primul trimestru din 2017 creșteri anuale ce variază de la 2,9% în Cehia la 5,7% în România. Ritmul de creștere al economiei Ungariei a fost mai mult decât dublu — 4,1% — în timp ce expansiunea Poloniei a accelerat la 4%.

Monedele din Europa de Est au avut luna trecută cinci din cele mai bune șase performanțe față de euro din piețele emergente, pe fondul aprecierii semnificative a zlotului polonez și a forintului ungar.

„Ratele de creștere ar trebui să fie susținute anul acesta deoarece ele sunt sprijinite de majorarea absorbției de fonduri europene. Dar ne punem întrebări privind viitoarele evoluții, ținând cot că intrările de fonduri în regiune ar putea fi afectate de efectele Brexitului”, avertizează Simon Quijano-Evans, analist la Legal & General Investments Management Ltd. în Londra.