Compania face aceste precizări în urma punctelor de vedere exprimate de Institutul Geologic al României şi de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA) potrivit cărora specialiştii acestor instituţii studiază şi experimentează, de mai mult timp, o tehnologie relativ nouă pe plan mondial pentru extragerea componentelor din minereuri printr-o tehnologie care nu implică ‘cianurarea’.

‘Cianuraţia este metoda cu gradul cel mai mare de siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor. Această tehnologie prin cianuraţie a fost aprobată de Comisia Europeană prin Directiva 21/2006, privind managementul deşeurilor din industria extractivă, care prevede ca limita maximă a concentraţiei de cianură admise la deversarea în iazul de decantare să nu depăşească 10 miligrame la litru. Proiectul minier de la Roşia Montană prevede o concentraţie de doar 3 miligrame la litru – media lunară în iazul de decantare’, se precizează în comunicatul companiei, citat de Agerpres.

RMGC citează un raport al Comisiei Europene, întocmit în anul 2010 de experţi independenţi, potrivit căruia ‘cianurarea este metoda chimică preferată în industria minieră auriferă din toată lumea, peste 90% din cele 2.500 de tone de aur produse anual fiind extrase prin această tehnologie’. Procedura de neutralizare a cianurii din proiectul Roşia Montană este Best Available Technology, adică face parte din tehnologiile cele mai bune incluse în cadrul documentului de referinţă cu privire la cele mai bune practici din industrie BREF, document elaborat de Comisia Europeană, precizează compania citată.

De asemenea, compania Roşia Montană Gold Corporation a luat în considerare şi alte documente internaţionale de reglementare a activităţii de extracţie a aurului pentru proiectul minier de la Roşia Montană, între care şi ‘Framework for Responsible Mining’ – ‘Cadrul de lucru pentru minerit responsabil’, document elaborat în anul 2005 de trei renumiţi experţi nord americani, printre care unul de la organizaţia neguvernamentală World Wide Fund For Nature. Acest ghid de lucru a fost semnat de organizaţii non-profit, filantropice, academice şi de industria minieră din toată lumea.

‘Planul de management al cianurii pentru proiectul Roşia Montană a fost elaborat în conformitate cu Codul Internaţional de Management al Cianurii pentru industria minieră auriferă. RMGC este prima semnatară din Europa a acestui Cod şi este auditată periodic pentru conformitatea cu standardele Codului. Codul a fost creat sub egida Programului de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP) şi a Consiliului Internaţional pentru Minerit şi Metale (ICMM). Programul oferă asistenţă companiilor semnatare şi certifică şi auditează periodic companiile semnatare pentru folosirea în deplină siguranţă a acestei tehnologii’, se mai menţionează în comunicatul RMGC.

De asemenea, RMGC afirmă că pentru tipul de zăcământ de la Roşia Montană nu există alternative tehnologice viabile de extragere a aurului şi argintului.
‘Tehnologia aleasă pentru recuperarea aurului şi argintului trebuie să ţină cont de două criterii: să fie adecvată tipului de zăcământ şi concentraţiei zăcământului care există la Roşia Montană şi să îşi fi dovedit viabilitatea şi în aplicaţii industriale. Experţii europeni şi Agenţia Guvernamentală de Mediu din Statele Unite au realizat o analiză a riscurilor, cu privire la impactul asupra mediului, sănătăţii personalului şi a toxicităţii diverselor substanţe chimice folosite în fluxurile tehnologice şi au concluzionat că reactivi precum tiosulfatul, tioureea sau alţi reactivi sunt de până la 40 de ori mai toxici decât cianurareprezentanţii companiei.

RMGC a studiat 12 procese tehnologice şi opt reactivi, pentru a alege cea mai bună variantă, înainte de a lua o decizie cu privire la metoda folosită în viitoarea mină. De asemenea, specialiştii RMGC s-au întâlnit cu toate persoanele care au propus tehnologii alternative, inclusiv cu autorul brevetului care propune utilizarea de tiosulfat şi a studiat cu atenţie tehnologiile propuse. ‘Din păcate, aceste tehnologii vehiculate fie nu sunt aplicabile tipului de zăcământ de la Roşia Montană, fie sunt tehnologii concepute doar pe hârtie sau în laborator. Ele nu au aplicabilitate industrială, nefiind testate şi confirmate nici măcar la scară pilot şi nici nu sunt implementate în vreun alt proiect minier de extragere a aurului nicăieri în lume. Persoanele care propuneau tehnologii alternative nu au putut furniza informaţii privind testarea acestor tehnologii în afara laboratorului, pentru că niciunul dintre procesele tehnologice sau reactivii prezentaţi drept ‘alternative’ în acest moment nu a fost până acum aplicat la scară industrială. Aşa cum reiese din documentul Comisiei Europene, toate celelalte tehnologii alternative au dezavantaje majore, ceea ce face ca reactivul cianură, care este cunoscut şi utilizat în întreaga lume de peste 100 de ani, să rămână în continuare tehnologia optimă disponibilă, care în acest moment este foarte strict reglementată pe teritoriul Uniunii Europene’, se mai menţionează în comunicatul companiei.

Potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA, specialiştii institutului studiază şi experimentează, de mai mult timp, o tehnologie relativ nouă pe plan mondial pentru extragerea componentelor din minereuri printr-o tehnologie care nu implică ‘cianurarea’.
‘Aceasta tehnologie alternativă, cu elemente de noutate aparţinând cercetătorilor români, poate fi aplicată cu succes şi în cazul extracţiilor de aur de la Roşia Montană. Tehnologia permite extragerea tuturor componentelor din minereuri/ conglomerate prin procesul de fragmentare selectivă a rocilor cu impulsuri de înaltă tensiune şi mare putere. Metodele studiate şi propuse de ICPE-CA sunt absolut ecologice, bazându-se pe electrotehnologii şi lichide magnetice ce acţionează pe principiul diferenţei de densitate a componentelor, respectiv separarea electrodinamică prin diferenţa de conductibilitate electrică a metalelor sau a altor componente’, precizează cercetătorii ICPE-CA.

ICPE-CA se poate implica pentru soluţionarea acestei probleme atât de delicate (exploatarea aurului de la Roşia Montană), prin oferirea unor soluţii viabile şi, cel mai important, perfect ecologice.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană. În 9 şi 10 septembrie, senatorii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei de administraţie au dat un vot negativ, în unanimitate, proiectului de lege. Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că în cazul în care Parlamentul respinge proiectul de la Roşia Montană licenţa de exploatare nu se va pune în aplicare.

În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.

Sursa: Agerpres