Într-o postare pe Instagram, la finele anului trecut, Robert Kiyosaki a expus filosofia sa privind datoria, subliniind o distincție critică între active și pasive.

El a spus că mulți oameni folosesc datoria pentru a cumpăra datorii, în timp ce el folosește datoria pentru a cumpăra active. Pentru a ilustra abordarea sa, Kiyosaki a spus că vehiculele sale de lux – un Ferrari și un Rolls Royce – sunt achitate complet, catalogându-le mai degrabă datorii, decât ca active.

Kiyosaki și-a exprimat scepticismul față de economisirea numerarului, făcând referire la suspendarea temporară a convertibilităţii dolarului în aur, în 1971, sub președintele Richard Nixon.

În loc să economisească numerar,  investitorul american economisește aur și își transformă câștigurile în argint și aur. Această strategie, potrivit lui Kiyosaki, a dus la o acumulare de 1,2 miliarde de dolari în datorii, o sumă pe care o recunoaște, potrivit Benzinga.

”Dacă eu dau faliment, banca dă faliment. Nu e problema mea”

 El spune că este îndatorat pentru că „dacă eu dau faliment, banca dă faliment. Nu e problema mea.”

Abordarea sa implică utilizarea strategică a datoriilor pentru a spori bogăția. Kiyosaki clasifică datoria în ”datorii bune și datorii rele”, datoria bună fiind cea care ajută la construirea bogăției, cum ar fi împrumuturile utilizate pentru achiziționarea de active generatoare de venit, cum ar fi imobiliare, afaceri sau investiții.

El susține utilizarea datoriilor ca pârghie în investiții, în special în imobiliare, considerând-o o modalitate eficientă de a face față fluctuațiilor pieței și a valorificării oportunităților.

”Active reale” – Bitcoin, argint, aur și vite Wagyu

Strategia de investiții a lui Kiyosaki are mai multe fațete. El este cunoscut pentru poziția sa împotriva banilor fiat, pledând pentru investiții în ceea ce el numește „active reale” precum Bitcoin, argint, aur și vite Wagyu.

Bitcoin este favoritul său,  fiind perceput ca o acoperire împotriva deteriorării valorii dolarului american. Kiyosaki consideră aurul, o altă componentă-cheie a portofoliului său, ca mai stabil și mult mai de încredere decât numerarul.

El numește numerarul drept „gunoaie”, pentru că pur și simplu nu are „încredere în nenorocitul de dolar”, dacă prețurile scad semnificativ.

De asemenea, argintul formează o parte semnificativă a strategiei sale de investiții. O vede ca pe o investiție pe termen lung, în special din cauza rarității și a prețului relativ mai mic, în comparație cu aurul.

Imobiliarele rămân o piatră de temelie a investițiilor sale grație beneficiilor lor, aducând venituri din chirii și aprecierea capitalului. Investiția sa în vite Wagyu, un activ mai puțin convențional, reflectă încrederea sa în diversificarea portofoliului, dincolo de investițiile tradiționale.

Oamenii ar trebui să fie bine informați în legătură cu problemele financiare

Abordarea lui Kiyosaki cu privire la datorii și investiții se bazează pe o perspectivă exhaustivă asupra finanțelor și a bogăției. El vede banii ca pe o formă de datorie sau obligație, un instrument care poate fi folosit pentru achiziționarea de active și generarea de bogăție.

Filosofia lui pune accent pe educația în finanțe, sugerând că oamenii ar trebui să fie bine informați în legătură cu problemele financiare.

Robert Kiyosaki s-a dovedit în repetate rânduri un susținător al Bitcoin, deși a încercat să-și tempereze optimismul privind piața criptografică. Când criptomoneda a atins prețul record de peste 64.000 de dolari, spunea că se aștepta la o corecție bruscă, menționând suma de 24.000 de dolari ca posibilitate. Apoi a vorbit de 28.000 de dolari, spunând că va cumpăra mai mult la acel preț.

Kiyosaki a anticipat că Bitcoin ar putea atinge pragul de 1 milion de dolari în cinci ani, deși și-a exprimat preferința pentru aur.

Credința sa în perspectivele Bitcoin îl face pe autorul cărții „Tată bogat, tată sărac” să declare că revoluția Bitcoin „va fi mai mare decât revoluția prafului de pușcă”.