Dincolo de declaraţiile politice, care pun accent pe grija pentru popoarele din Caucaz, conflictul din Georgia pare să aibă un alt substrat. Analiştii au avansat ideea că miza este independenţa energetică a Europei faţă de Rusia.
Micul stat din blocul fost sovietic, a cărei putere politică este proamericană, este traversat de conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care aduce ţiţeiul din Azerbaidjan în Europa, via Turcia. Darea în funcţiune a acestui oleoduct a reprezentat o breşă în poziţia de monopol a Rusiei. Odată ce BTC a fost finalizat, oficialii occidentali au avansat ideea construirii unei noi conducte de transport energetic. Proiectul, în valoare de 12 miliarde de dolari, a fost susţinut şi de către SUA. Nabucco, aşa cum a fost denumit acesta, ar fi asigurat transportul gazelor, ocolind Rusia, din zona Mării Caspice, via Georgia, Turcia, Bulgaria, Romånia şi Ungaria, ajungånd în apropiere de Viena. Cotidianul american Washington Post este de părere că Putin a văzut în proiectul Nabucco o parte din campania condusă de SUA pentru a sparge monopolul rus asupra rutelor de transport energetic.
Ziarul american comentează faptul că decizia de săptămåna trecută a British Petroleum de a închide BTC a fost în avantajul Rusiei, fiind unul din scopurile puterii de la Moscova în războiul din Georgia. Oficialii de la Tbilisi au declarat că Rusia a devastat complet portul Poti de la Marea Neagră, important pentru transportul de resurse energetice de la Marea Caspică şi care se afla în apropierea oleoductului Baku-Supsa.
Acţiunea militară a Rusiei a ridicat semne de întrebare investitorilor occidentali privind oportunitatea construirii unei noi conducte prin Georgia. Astfel, Nabucco are toate şansele de a rămåne doar un proiect, Romånia aflåndu-se la masa perdanţilor, alături de celelalte state europene pe care gazoductul le-ar fi tranzitat.
Moscova nu crede în lacrimi
Însă conflictul din Caucaz poate aduce o nouă modalitate de abordare a politicii energetice comune a UE. Pånă acum, Rusia nu a negociat, în calitate de furnizor, cu blocul comunitar, ci separat cu fiecare dintre cei 27 de beneficiari, păstråndu-şi astfel o poziţie favorizată. Conform datelor furnizate de Eurostat, Rusia este principalul furnizor de ţiţei şi gaze al UE, asigurånd circa 32% din necesarul de petrol de pe piaţa comunitară şi 40% din cel de gaze naturale. De exemplu, 35% din vånzările pe piaţa europeană a Gazprom s-au îndreptat în 2007 către Germania, urmată de Italia (22%) şi Franţa (10%). Întåmplător sau nu, printre reprezentanţii acestor ţări s-au regăsit voci care au părut să ia apărarea Rusiei în conflictul cu Georgia. „Italia apreciază că nu este posibilă crearea unei coaliţii europene antiruse, iar în această privinţă suntem alături de premierul Vladimir Putin“, a declarat Franco Frattini, ministrul italian al afacerilor externe. În schimb, preşedintele eston, Toomas Hendrik Ilves, a cerut UE să revizuiască relaţiile cu Rusia, în urma acestui conflict. Citånd o declaraţie comună cu omologii săi din Letonia, Lituania şi Polonia, acesta a cerut suspendarea imediată a unui acord pentru facilitarea accesului cetăţenilor ruşi în spaţiul european. Franţa, ţară care asigură în prezent preşedinţia UE, şi-a trimis doi emisari pentru a aplana conflictul din zonă: preşedintele Sarkozy şi şeful diplomaţiei, Bernard Kouchner. De altfel, toţi miniştrii de externe ai statelor comunitare s-au reunit săptămåna trecută la Bruxelles pentru a discuta problema Georgiei.
Efecte şi reacţii la Bucureşti
Deprecierea leului a fost unul din primele efecte al războiului din Caucaz, resimţite în Romånia. Moneda naţională a înregistrat o scădere, în ton cu monedele din regiune, conflictul din Georgia diminuånd apetitul pentru risc al investitorilor din zonă.
Au fost afectate companiile petroliere care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră? Cum va fi influenţat, în viitorul apropiat, preţulul petrolului? „Consider că, pe termen mediu, preţul petrolului nu va fi afectat de situaţia din Caucaz“, a declarat, pentru Capital, Constantin Tampiza, directorul general al companiei Lukoil Romånia, societate cu participaţie rusă. La råndul lor, reprezentanţii Petrom susţin că, în acest moment, importurile de ţiţei nu sunt afectate. Petrolul procesat de rafinăriile Petrom provine, în cea mai mare parte, din producţia internă. Astfel, la nivelul anului 2007, din 5,9 milioane de tone ţiţei procesat, importurile au reprezentat 1,5 milioane de tone.
«Consider că, pe termen mediu, preţul petrolului nu va fi afectat de situaţia din Caucaz.»
Constantin Tampiza, director general, Lukoil Romånia
32%
din necesarul de petrol de pe piaţa comunitară este asigurat de Rusia, principalul furnizor de ţiţei şi gaze al UE
