La finele săptămânii trecute, Dmitri Medvedev l-a propus pe actualul premier şi fost şef de stat, Vladimir Putin, să candideze la alegerile prezidenţiale care vor avea loc în luna mai 2012, urmând ca actualul preşedinte să devină premier.

În replică, ministrul finanţelor şi vicepremierul Aleksei Kudrin a declarat că va refuza să lucreze într-un guvern condus de Medvedev. "Nu mă văd în noul guvern. Problema nu este că nu mi s-a propus acest lucru, ci eu cred că diferenţele de opinie pe care le avem nu îmi vor permite să fac parte din acest guvern", a declarat Kudrin, aflat într-o vizită la Washington, citat de lenta.ru.

Iar după întoarcerea în ţară, ieri, Medvedev i-a dat ultimatum lui Kudrin: fie vicepremierul îşi revizuieşte acele puncte de vedere unde nu este de acord cu preşedintele ţării, fie îşi dă demisia pe parcursul zilei.

În replică, Kudrin a spus că, înainte de a lua o decizie, ar dori să se consulte cu premierul Vladimir Putin. "Vă puteţi consulta cu cine doriţi, chiar şi cu primul-ministru, însă, atâta timp cât sunt preşedinte, iau singur asemenea decizii", i-a răspuns dur Medvedev.

La rândul său, Kudrin a spus că, în acest moment, este vorba de o decizie a sa personală. Până la finalul zilei de ieri, Medvedev semnase ordinul de demitere a lui Kudrin din funcţia de vicepremier şi ministru de finanţe.

Kudrin, omul care a scos ţara din datorii

Una din primele iniţiative pe care Aleksei Kudrin le-a avut după venirea la cârma Finanţelor Federaţiei Ruse a fost reforma fiscală. A fost un impozit unic pe venituri de 13%, TVA a fost redusă de la 20% la 18%, iar impozitul de 5% pe vânzări a fost eliminat.

Un alt merit al fostului ministru al finanţelor este reducerea datoriei externe a ţării. În 2006, Rusia a stins anticipat împrumutul în valoare de peste 21 miliarde de dolari luat de la Clubul Creditorilor de la Paris. În prezent, datoria externă a Rusiei este printre cele mai mici din Europa, deşi la sfârşitul anilor 1990, depăşea 100% din PIB, arată o analiză a paginii de internet a revistei Kommersant.

În prezent, datoria externă a Rusiei este de 3% din PIB, în creştere faţă de primăvara lui 2010, când era de 2,5% din PIB. Datoria ţării s-a redus puternic de la 100% din PIB, imediat după criza din 1998, urmată de un salt până la 146,4% din PIB în 1999.

Fondul salvator pe timp de criză

Începând cu anul 2000, an de an, bugetul Rusiei încheia anul pe excedent. Această tendinţă s-a încheiat în anul 2008, odată cu venirea crizei financiare. În perioada 2000-2010, bugetul Rusiei a înregistrat un excedent, în medie, de 2,4% din PIB.
Începând cu anul 2008, Rusia a trecut la sistemul planificării bugetare multianuale, pregătindu-şi bugetul pentru trei ani înainte.

În anul 2004, la iniţiativa lui Aleksei Kudrin, a fost creat Fondul de Stabilitate, unde se acumulează o parte din veniturile rezultate din exportul de petrol. Ulterior, acest fond a fost divizat în două, rezultând Fondul de Rezervă şi Fondul Bunăstării Naţionale. Aceste mijloace financiare au ajutat Rusia să treacă cu bine de criza financiară internaţională.

Realizările fostului ministru de finanţe al Rusiei au fost recunoscute şi pe plan internaţional. În anul 2004, revista britanică The Banker l-a nominalizat drept ministrul de finanţe al anului, un clasament realizat pentru întreaga lume. În 2006, revista Emerging Markets l-a dat pe Kudrin drept cel mai bun ministru de finanţe din statele emergente. Iar în 2010, revista financiară Euromoney l-a numit cel mai bun ministru de finanţe.